Totul e o schemă! – Dezvoltatorii cumpără propriile blocuri și mențin prețurile la 2.500 de euro/m²

Piața apartamentelor din Capitală este „supraîncălzită artificial”, iar prețurile actuale pot scădea abrupt după încheierea războiului din Ucraina, a declarat economistul Marin Gospodarenco în emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV.

Potrivit lui Gospodarenco, dezvoltatorii recunosc că prețul efectiv de construcție al unui apartament este de aproximativ 500–600 euro/m², în timp ce prețul de vânzare sare la 1.900 euro/m², ba chiar la 2.500–3.000 euro/m² pentru segmentul „premium”.

„Diferența de 1.300 euro pe metru, unde se duce? Un dezvoltator pune 20-30 % marjă, agentul imobiliar mai adaugă 20 %, dar restul cui îi revine? Cineva ne minte sau speculează masiv”, a afirmat economistul.

Analistul susține că deficitul de apartamente este creat deliberat: firme-mamă își fac subsidiare care „cumpără” întregul bloc în faza de construcție, limitând artificial oferta și preferând să vândă mai puține locuințe la prețuri dublate.

„Mai bine vând cinci apartamente cu 200.000 de euro decât zece cu 100.000. Așa țin oferta «mică» în propriile mâini”, a spus Gospodarenco.

Economistul avertizează și asupra programului „Prima Casă”, unde până la 70 % din credit este garantat de stat:

„Băncile acordă fără probleme împrumuturi de 100–150 mii de euro, pentru că statul le acoperă default-ul. Dacă prețurile scad și debitorii intră în incapacitate, bugetul va trebui să plătească, iar datoria publică internă va exploda.”

Gospodarenco vede finalul conflictului din Ucraina drept „evenimentul declanșator” care ar putea readuce locuințele la valori fundamentale:

„Bula are cinci etape și suntem deja în faza de stagnare. O scânteie majoră poate tăia 10 % peste noapte, dar la fel de bine poate înjumătăți prețurile”.

Până la clarificarea trendului, expertul le sugerează cetățenilor să amâne achiziția:

„Nu suntem Spania sau Franța ca să susținem prețuri de 2.000 – 3.000 de euro/m². Suntem o economie emergentă; e prudent să așteptăm și să vedem cum se va ajusta oferta reală”.

Gospodarenco propune conversia terenurilor agricole de la periferia Chișinăului (spre Ghidighici sau Grătiești) în zone rezidențiale, pentru a ridica rapid „20–50 de blocuri” și a „închide problema locuințelor” la prețuri accesibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gospodarenco #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.