Transferurile MIA devin disponibile și pentru antreprenori

Începând cu 31 iulie 2024, antreprenorii din toată țara vor putea efectua plăți imediate și la costuri reduse, indiferent de banca comerciantului. Aceste transferuri rapide și eficiente vor putea fi efectuate cu ajutorul unui cod QR sau al unui link, oferind astfel flexibilitate și comoditate în procesul de plată.

Principalul avantaj pentru afaceri este comisionul unic de până la 0.8% aplicat la acceptarea plăților pentru majoritatea afacerilor. Mai mult, pentru serviciile sociale precum educație, spitale, transportul public sau plata utilităților, comisionul nu poate fi mai mare de 0,5%.

Plățile prin cod QR permit clienților să efectueze rapid plăți la casele de marcat prin simpla scanare a codului comerciantului, direct din telefonul mobil sau din aplicația financiară. Comercianții vor avea la dispoziție trei tipuri de QR-uri:

QR static (cu sumă sau fără sumă)

QR dinamic

QR hybrid

Plățile prin link oferă o alternativă comodă și sigură. Un link unic furnizat de prestatorul de servicii direcționează cumpărătorul către o pagină de plată securizată, unde acesta va putea selecta aplicația financiară dorită și va confirma tranzacția. Comercianții pot integra linkul de plată în magazinele online sau îl pot trimite direct către cumpărători prin email, mesaje-texte sau aplicații de mesagerie.

MIA Plăți Instant este un sistem de plăți dezvoltat de Banca Națională a Moldovei și oferit prin intermediul aplicațiilor financiare mobile ale prestatorilor de servicii de plată (bănci, PSP nebancari) din Moldova. Sistemul a fost adoptat deja de peste 200 de mii de utilizatori unici, persoane fizice care au transferat prin MIA peste 650 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trasferuri #mia #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.