Transnistria, legată ombilical de Rusia, tot mai conectată cu Europa. 80% din exporturi ajung în UE

Biroul de Reintegrare din Republica Moldova a raportat că în primul trimestru al anului 2024, ponderea exporturilor din regiunea transnistreană către Uniunea Europeană a atins un nivel impresionant de 80,9%, iar cea a importurilor a constituit 56,3%. Aceste cifre reflectă o orientare economică fermă către Vest, care este un obiectiv strategic al Republicii Moldova pentru a contracara tendințele secesioniste ale Tiraspolului și pentru a diminua legăturile cu Federația Rusă.

Marcarea Zilei Europei este considerată deosebit de semnificativă pentru Republica Moldova, având în vedere aspirațiile sale de integrare europeană și procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Beneficiile integrării europene sunt evidente în regiunea transnistreană, unde proiectele de dezvoltare finanțate de Uniunea Europeană contribuie la îmbunătățirea infrastructurii, accesului la educație și servicii de sănătate, precum și la extinderea oportunităților economice, inclusiv de export și import către și din UE.

Potrivit biroului, în primul trimestru al anului 2024, principalele destinații din UE pentru agenții economici din regiunea transnistreană au fost România, Polonia, Germania, Slovacia și Bulgaria. Această tendință de creștere a exporturilor către UE demonstrează importanța și beneficiile integrării economice și politice cu Europa pentru întreaga regiune a Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.