Trei zile de VinOpera, în trei locaţii diferite, cu recitaluri de muzică clasică, rock şi folclor

În perioada 30 august – 1 septembrie Fundaţia Constantin Mimi a organizat Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera, ediţia a VI-ea, la care au participat în total peste 90 de artişti şi muzicieni din Republica Moldova şi România şi care a fost urmărit de peste 3500 de spectatori. În premieră, evenimentul s-a desfăşurat în trei locaţii diferite. Concertele organizate în satele Varniţa şi Bulboaca au fost cu acces liber pentru toţi doritorii.

Festivalul a început pe 30 august, cu un recital la Varniţa, susţinut de „Gândul Mâţei Band” şi Ansamblul Etnofolcloric „Plăieşii”. Gazda serii, preşedintele Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov, a menţionat de pe scena amplasată în faţa Casei de Cultură din Varniţa, că este mândră că a reuşit să extindă festivalul în zona rurală şi împreună cu primăriile să promoveze localităţile din regiune.

„Fundaţia Constantin Mimi în parteneriat cu primăriile din regiune, mai ales Bulboaca, Hârbovăţ, Gura Bâcului şi Varniţa lucrează la crearea unui nou traseu turistic care ar urma să atragă investiţii în această regiune, în domeniul turismului. Acesta este şi motivul pentru care organizăm aceste concerte în sate, pentru că ne dorim de pe acum să promovăm regiunea”, a menţionat Cristina Frolov.

Pe 31 august, la Bulboaca, locuitorii din regiune, dar şi toţi doritorii, au putut participa la un concert care a îmbinat melodiile la nai, în interpretarea lui Constantin Moscovici, cu vocile tinerei interprete Andreea Josan şi a surorii maestrului Nadejda Moscovici. Seara s-a înceiat cu un recital susţinut de Felicia Dunaf şi „Dunaff Band” care a interpretat o combinaţie dintre hituri autohtone şi internaţionale.

Concertul s-a desfăşurat în preajma Gării de trenuri din Bulboaca, zonă care nu a fost aleasă deloc întâmplător, mărturiseşte Cristina Frolov.

„Gara de trenuri este şi aceasta un monument de arhitectură foarte important pentru localitatea Bulboaca, construit în anii 1870. Avem şi butucul de viţă-de-vie, cel mai vechi butuc din ţară, care la fel este o atracţie turistică. Vrem să aducem cultura mai aproape de cetăţenii din satele noastre şi să atragem turişti din alte locaţlităţi, pentru ca ei să se convingă că aici există lume frumoasă şi locuri frumoase care ar putea fi vizitate”, spune Cristina Frolov.

Apogeul Festivalului VinOpera – la Castel Mimi

Seara de gală a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera a avut loc pe 1 septembrie, la Castel Mimi, cu un concert simfonic grandios, condus de dirijorul român Daniel Jinga. Pe scenă au urcat peste 60 de muzicieni şi artişti de operă, printre ei – Iordache Basalic, Mădălina Barbu, Dumitru Mîţu şi Lilia Istratii.

La eveniment au participat înalţi oaspeţi de la conducerea ţării şi misiunile diplomatice acreditate la Chişinău. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu; ministrul Culturii, Sergiu Prodan; consilierul prezidenţial al preşedindelui Klaus Iohannis, Sergiu Nistor; secretarul de Stat al Ministerului de Externe al României, Andrei Novac; Ambadadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon; Ambasadorul UE la Chişinău, Janis Mazeiks; Ambasadorul României, Cristian-Leon Ţurcanu; Ambasadorul Japoniei, Dl. YAMADA Yoichiro; secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu; preşedintele Institutului Cultural Român de la Bucureşti, Liviu Jicman; precum şi preşedintele filialei ICR “Mihai Eminescu” de la Chişinău, Monica Babuc, au urmărit prestaţia artiştilor din primele rânduri.

Pe lângă interpretările solo, publicul a fost încântat să urmărească duetele formate din vocile Liliei Istratii şi a tenorului Dumitru Mîţu, interpretând „Lippen schweigen” de Franz Lehár. “Chitarra romana” de Eldo Di Lazzaro şi “Funiculì, Funiculà” de Luigi Denza, au sunat spectaculos prin vocile lui Iordache Basalic şi Dumitru Mîţu. Seara de gală s-a încheiat cu renumita arie „O sole Mio”. Compoziţia lui Eduardo di Capua și Alfredo Mazzucchi a fost interpretată de către toţi cei patru artişti de operă şi a fost aplaudată îndelung de publicul ridicat în picioare.

Fundaţia Constantin Mimi a înmânat trofeul VinOpera, în semn de mulţumire şi apreciere, dirijorului Daniel Jinga, baritonului Iordache Basalic, sopranei Mădălina Barbu, mezzo-sopranei Lilia Istratii şi tenorului Dumitru Mîţu.

“Responsabilitatea noastră, a Fundaţiei Constantin Mimi, a Castel Mimi şi a familiei mele este să demonstrăm că atunci când este dorinţă totul se poate şi Bulboaca poate deveni centrul Europei pentru o zi. Suntem mândri că reuşim să adunăm an de an, aici, la Castel Mimi, iubitorii de artă, cultură şi vinuri excelente. VinOpera este mai mult decât un festival de muzică clasică. Este dovada faptului că împreună putem face lucruri mari, că putem creşte şi dezvolta parteneriate sustenabile, că putem promova cu mândrie ţara”, a menţionat preşedintele Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov.

Toţi spectatorii veniţi la festival au putut participa şi la Vernisajul Vinului, unde micii producători “Minis Terrios”, “Casa Vinicolă Luca”, “Gogu Winery” şi “Vinăria Nobilă” şi-au expus vinurile şi le-au propus spre degustare. Castel Mimi a scos din pivniţe licori selecte precum Cabernet Sauvignon Reserve 2012 şi Colecţia Limited Edition, pe care orice doritor le-a putut încerca.

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera a fost acoperit în totalitate datorită energiei solare, produse la Castel Mimi, care în ultimii ani a făcut eforturi colosale pentru a produce energie regenerabilă, prin montarea panourilor solare pe domeniul vinăriei.

Şi de această dată, Fundaţia Constantin Mimi a îndemnat oaspeţii să dea prioritate Trenului Vinului şi astfel, în Chişinău au rămas parcate 300 de automobile, care au redus emisiile de carbon în atmosferă. Am încurajat vizitatorii să recicleze şi să spună NU plasticului, prin oferirea unui pahar de sticlă pentru vin şi amenajarea unor tomberoane pentru sortarea deşeurilor.

În total, în cadrul celor trei evenimente desfăşurate la Varniţa, Bulboaca şi la Castel Mimi au participat peste 3500 persoane.

Proiectul „Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera” a fost finanțat de – Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Mastercard şi Castel Mimi. Partener media al evenimentului a fost Grupul de Presă Realitatea şi TVR Moldova.

#rock #folclor #festival vin opera #muzica clasica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.