Moldovenii fug de la un operator la altul! Peste 67 de mii de numere, portate într-un an

Circa 732 de mii de numere de telefon au fost portate în Republica Moldova de la lansarea serviciului de portabilitate în anul 2013 și până la sfârșitul anului 2025. Datele au fost prezentate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM).

Potrivit instituției, doar în anul 2025 au fost realizate 67.751 de portări ale numerelor de telefon. Dintre acestea, 63.719 au fost numere de telefonie mobilă, ceea ce reprezintă 94% din total, iar alte 4.032 au fost numere de telefonie fixă.

Datele arată că activitatea de portare s-a menținut relativ constantă pe parcursul anului trecut, media lunară fiind de aproximativ 5.645 de portări. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în lunile ianuarie, cu 6.716 portări, și decembrie, cu 7.553 de portări, perioade asociate campaniilor promoționale și ofertelor comerciale lansate de operatori.

În segmentul telefoniei mobile, numărul portărilor a scăzut cu aproximativ 8%, de la 69.300 în 2024 la 63.719 în 2025. Potrivit ARCOM, evoluția reflectă maturizarea pieței și consolidarea ofertelor comerciale disponibile pentru utilizatori.

Cei mai mulți utilizatori atrași prin portare în anul 2025 au fost înregistrați de Moldtelecom, cu 24.742 de numere, urmată de Orange Moldova, cu 23.989 de numere, și Moldcell, cu 14.988 de numere.

În segmentul telefoniei fixe, după creșterea din 2024, când au fost portate 4.949 de numere, anul trecut s-a înregistrat o scădere de aproximativ 18,5%, până la 4.032 de numere portate.

StarNet a atras cele mai multe numere fixe prin portare – 2.200, urmată de Click Com, cu 1.034 de numere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mobil #telefon #portare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.