Moldovenii fug de la un operator la altul! Peste 67 de mii de numere, portate într-un an

Circa 732 de mii de numere de telefon au fost portate în Republica Moldova de la lansarea serviciului de portabilitate în anul 2013 și până la sfârșitul anului 2025. Datele au fost prezentate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM).

Potrivit instituției, doar în anul 2025 au fost realizate 67.751 de portări ale numerelor de telefon. Dintre acestea, 63.719 au fost numere de telefonie mobilă, ceea ce reprezintă 94% din total, iar alte 4.032 au fost numere de telefonie fixă.

Datele arată că activitatea de portare s-a menținut relativ constantă pe parcursul anului trecut, media lunară fiind de aproximativ 5.645 de portări. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în lunile ianuarie, cu 6.716 portări, și decembrie, cu 7.553 de portări, perioade asociate campaniilor promoționale și ofertelor comerciale lansate de operatori.

În segmentul telefoniei mobile, numărul portărilor a scăzut cu aproximativ 8%, de la 69.300 în 2024 la 63.719 în 2025. Potrivit ARCOM, evoluția reflectă maturizarea pieței și consolidarea ofertelor comerciale disponibile pentru utilizatori.

Cei mai mulți utilizatori atrași prin portare în anul 2025 au fost înregistrați de Moldtelecom, cu 24.742 de numere, urmată de Orange Moldova, cu 23.989 de numere, și Moldcell, cu 14.988 de numere.

În segmentul telefoniei fixe, după creșterea din 2024, când au fost portate 4.949 de numere, anul trecut s-a înregistrat o scădere de aproximativ 18,5%, până la 4.032 de numere portate.

StarNet a atras cele mai multe numere fixe prin portare – 2.200, urmată de Click Com, cu 1.034 de numere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mobil #telefon #portare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.