Turcii s-au înglodat în smoală! Probleme la reabilitarea drumului Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești

Turcii de la OZCA Inșaat A.S care reabilitează traseul Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești înregistrează un progres lent al lucrărilor. Progresul de execuție al lucrărilor a rămas la 17% după ultima verificare a Administrației de Stat a Drumurilor de la începutul lunii iunie.

Directorul general interimar Sergiu Bejan, și-a exprimat îngrijorarea privind progresul lent al lucrărilor, accentuând că este dispus să le ofere tot sprijinul necesar pentru eliminarea anumitor provocări pe care aceștia le întâmpină în activitate și pentru a înregistra cât mai curând progrese semnificative la executarea lucrărilor pe ambele contracte.

Reprezentanții companiei au menționat că v-or depune tot efortul pentru a minimiza întârzierile și pentru a recupera la maxim tempoul derulării lucrărilor.

Sa convenit ca în termen de 10 zile, antreprenorul va purcede la implementarea mecanismelor abordate în ședință pentru a recupera o parte din întârzieri, după care această întrunire comună se va repeta.

Proiectul de construcție a drumului R34 cu o lungime de 83 km include reconstrucția sistemului rutier deja existent, reabilitarea a 9 poduri și a 57 de podețe tubulare, amenajarea stațiilor de așteptare a transportului public.

Contractul semnat cu OZKA are o valoare totală de peste 56 milioane de euro, bani acordați Guvernului Republicii Moldova prin împrumut de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările la sfârșitul lunii februarie a anului 2023.

În 2015, a mai fost organizat un concurs pentru aceste segment de drum, la care și-au anunțat intenția de participare tocmai 44 de companii. În aprilie 2016 s-a anunțat că Serenissima Costruzioni S.P.A., în asociere cu PST Group din Italia, au câștigat contractul, oferind cel mai mic preț – circa 53 de milioane de euro.

Italienii, care mai câștigaseră și contractul de reabilitare a drumului Soroca-Arionești, nu au mai apucat să facă careva lucrări pentru că a intrat în insolvență.

Ozka Insaat este o companie de construcții care a fost fondată în 1998 și în prezent are 350 de angajați (2020). Acționarul principal este Naim Özkazanç, care este și președinte de onoare al companiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reabiliatare #drum #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.