„TurkStream” devine salvarea Transnistriei! Gazul rusesc va fi livrat prin Turcia

Gazul destinat regiunii separatiste Transnistria va fi, cel mai probabil, livrat prin intermediul conductei „TurkStream”. Conform informațiilor publicate de komersant.ru, compania cipriotă Ozbor Enterprises a rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport de 3,1 milioane metri cubi pe zi prin acest gazoduct, livrările fiind programate să înceapă la 1 februarie.

Capacitățile rezervate corespund necesităților energetice ale Transnistriei, care traversează o criză severă în acest domeniu. Conform surselor „Kommersant”, opțiunea livrărilor prin Turcia este considerată prioritară în prezent, iar gazul ar urma să fie transportat prin TurkStream până la punctul de intrare „Strandja-2” de la granița Turciei cu Bulgaria. De acolo, gazul ar putea fi transmis mai departe prin gazoductul Transbalcanic, care operează în regim invers.

Potrivit estimărilor, volumul total al ajutorului sub formă de livrări de gaz rusești ar putea atinge 160 de milioane de dolari, în perioada ianuarie-aprilie. Aceste livrări sunt considerate de natură umanitară, având scopul de a acoperi minimul necesar pentru consumul intern, spre deosebire de livrările anterioare care permiteau producerea de energie electrică pentru exportul către Moldova.

După ce la 1 ianuarie 2025 Gazprom a încetat livrările de gaz prin Ucraina, invocând datorii neplătite de către Moldovagaz (evaluate la 709 milioane de dolari, dar nerecunoscute de Chișinău), Transnistria a rămas fără gaz rusesc. Drept rezultat, regiunea a întrerupt încălzirea centralizată și apa caldă în clădirile rezidențiale, iar majoritatea întreprinderilor industriale au fost oprite.

În ultimii doi ani, Gazprom livra circa 5,7 milioane metri cubi de gaz pe zi exclusiv regiunii transnistrene, ocolind malul drept al Nistrului. Această cantitate era utilizată atât pentru consumul intern, cât și pentru producerea de energie la centrala Moldavskaia GRES, care furniza anterior electricitate către Moldova. Odată cu criza gazului, această centrală și-a sistat livrările către Chișinău, obligând Moldova să procure energie electrică din România la prețuri mai mari.

Ozbor Enterprises, care a obținut statutul de membru al pieței CEEGEX din Ungaria în aprilie 2024, este activă pe piața de import și export de gaze. Conducerea companiei implică foști manageri din structuri apropiate Gazprom, precum Miroslav Stoianovici și Vladimir Petkov, care au deținut funcții cheie în trecut.

Până în acest moment, Gazprom nu a oferit comentarii oficiale pe marginea acestor informații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.