„TurkStream” devine salvarea Transnistriei! Gazul rusesc va fi livrat prin Turcia

22 Ian. 2025, 12:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Ian. 2025, 12:37 // Actual //  Ursu Victor

Gazul destinat regiunii separatiste Transnistria va fi, cel mai probabil, livrat prin intermediul conductei „TurkStream”. Conform informațiilor publicate de komersant.ru, compania cipriotă Ozbor Enterprises a rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport de 3,1 milioane metri cubi pe zi prin acest gazoduct, livrările fiind programate să înceapă la 1 februarie.

Capacitățile rezervate corespund necesităților energetice ale Transnistriei, care traversează o criză severă în acest domeniu. Conform surselor „Kommersant”, opțiunea livrărilor prin Turcia este considerată prioritară în prezent, iar gazul ar urma să fie transportat prin TurkStream până la punctul de intrare „Strandja-2” de la granița Turciei cu Bulgaria. De acolo, gazul ar putea fi transmis mai departe prin gazoductul Transbalcanic, care operează în regim invers.

Potrivit estimărilor, volumul total al ajutorului sub formă de livrări de gaz rusești ar putea atinge 160 de milioane de dolari, în perioada ianuarie-aprilie. Aceste livrări sunt considerate de natură umanitară, având scopul de a acoperi minimul necesar pentru consumul intern, spre deosebire de livrările anterioare care permiteau producerea de energie electrică pentru exportul către Moldova.

După ce la 1 ianuarie 2025 Gazprom a încetat livrările de gaz prin Ucraina, invocând datorii neplătite de către Moldovagaz (evaluate la 709 milioane de dolari, dar nerecunoscute de Chișinău), Transnistria a rămas fără gaz rusesc. Drept rezultat, regiunea a întrerupt încălzirea centralizată și apa caldă în clădirile rezidențiale, iar majoritatea întreprinderilor industriale au fost oprite.

În ultimii doi ani, Gazprom livra circa 5,7 milioane metri cubi de gaz pe zi exclusiv regiunii transnistrene, ocolind malul drept al Nistrului. Această cantitate era utilizată atât pentru consumul intern, cât și pentru producerea de energie la centrala Moldavskaia GRES, care furniza anterior electricitate către Moldova. Odată cu criza gazului, această centrală și-a sistat livrările către Chișinău, obligând Moldova să procure energie electrică din România la prețuri mai mari.

Ozbor Enterprises, care a obținut statutul de membru al pieței CEEGEX din Ungaria în aprilie 2024, este activă pe piața de import și export de gaze. Conducerea companiei implică foști manageri din structuri apropiate Gazprom, precum Miroslav Stoianovici și Vladimir Petkov, care au deținut funcții cheie în trecut.

Până în acest moment, Gazprom nu a oferit comentarii oficiale pe marginea acestor informații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Mart. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Mart. 2026, 17:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!