„TurkStream” devine salvarea Transnistriei! Gazul rusesc va fi livrat prin Turcia

Gazul destinat regiunii separatiste Transnistria va fi, cel mai probabil, livrat prin intermediul conductei „TurkStream”. Conform informațiilor publicate de komersant.ru, compania cipriotă Ozbor Enterprises a rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport de 3,1 milioane metri cubi pe zi prin acest gazoduct, livrările fiind programate să înceapă la 1 februarie.

Capacitățile rezervate corespund necesităților energetice ale Transnistriei, care traversează o criză severă în acest domeniu. Conform surselor „Kommersant”, opțiunea livrărilor prin Turcia este considerată prioritară în prezent, iar gazul ar urma să fie transportat prin TurkStream până la punctul de intrare „Strandja-2” de la granița Turciei cu Bulgaria. De acolo, gazul ar putea fi transmis mai departe prin gazoductul Transbalcanic, care operează în regim invers.

Potrivit estimărilor, volumul total al ajutorului sub formă de livrări de gaz rusești ar putea atinge 160 de milioane de dolari, în perioada ianuarie-aprilie. Aceste livrări sunt considerate de natură umanitară, având scopul de a acoperi minimul necesar pentru consumul intern, spre deosebire de livrările anterioare care permiteau producerea de energie electrică pentru exportul către Moldova.

După ce la 1 ianuarie 2025 Gazprom a încetat livrările de gaz prin Ucraina, invocând datorii neplătite de către Moldovagaz (evaluate la 709 milioane de dolari, dar nerecunoscute de Chișinău), Transnistria a rămas fără gaz rusesc. Drept rezultat, regiunea a întrerupt încălzirea centralizată și apa caldă în clădirile rezidențiale, iar majoritatea întreprinderilor industriale au fost oprite.

În ultimii doi ani, Gazprom livra circa 5,7 milioane metri cubi de gaz pe zi exclusiv regiunii transnistrene, ocolind malul drept al Nistrului. Această cantitate era utilizată atât pentru consumul intern, cât și pentru producerea de energie la centrala Moldavskaia GRES, care furniza anterior electricitate către Moldova. Odată cu criza gazului, această centrală și-a sistat livrările către Chișinău, obligând Moldova să procure energie electrică din România la prețuri mai mari.

Ozbor Enterprises, care a obținut statutul de membru al pieței CEEGEX din Ungaria în aprilie 2024, este activă pe piața de import și export de gaze. Conducerea companiei implică foști manageri din structuri apropiate Gazprom, precum Miroslav Stoianovici și Vladimir Petkov, care au deținut funcții cheie în trecut.

Până în acest moment, Gazprom nu a oferit comentarii oficiale pe marginea acestor informații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.