Sectorul agricol riscă să fie grav afectat dacă nu sunt adoptate măsuri urgente și coerente, a declarat Alexandr Slusari în cadrul ședinței Comisiei agricultură.
Reprezentantul fermierilor susține că inițiativa Guvernului de a compensa acciza la motorină cu aproximativ 100 de milioane de lei este insuficientă și nu rezolvă problemele din sector. Potrivit acestuia, soluția ar fi revenirea la practica anilor 2022–2023, când acciza era restituită aproape integral fermierilor, în linie cu politicile europene. El a propus ca, începând cu 2026, acciza să fie rambursată în proporție de până la 100%, cel puțin pentru fermierii mici și mijlocii.
Potrivit calculelor prezentate, costul unei asemenea măsuri ar ajunge la circa 500–600 de milioane de lei, bani care ar putea fi acoperiți inclusiv din veniturile suplimentare la buget generate de scumpirea carburanților și din sprijinul partenerilor externi.
În același timp, directorul executiv a criticat dur ideea majorării TVA în agricultură de la 8% la 20%, calificând-o drept o măsură periculoasă care ar putea avea efecte negative în lanț. Acesta a avertizat că, în realitate, agricultorii nu vor putea transfera costurile în prețuri, din cauza pieței dominate de câteva companii mari, ceea ce va duce la pierderi directe pentru producători.
„Aceasta ar putea fi ultima lovitură pentru fermierii mici și mijlocii”, a spus reprezentantul asociației, menționând că experiențele anterioare de majorare a TVA nu au adus venituri suplimentare la buget, dar au generat scumpiri și dezechilibre pe piață.
Totodată, acesta a atras atenția că majorarea TVA ar afecta nu doar agricultorii, ci și consumatorii finali, prin creșterea prețurilor la produsele agroalimentare.
În ceea ce privește reformarea sistemului de subvenționare, Asociația „Forța Fermierilor” a criticat eliminarea subvențiilor post-investiționale fără introducerea unor plăți directe suficiente, în special pentru sectorul cerealier. Reprezentanții fermierilor propun acordarea unor subvenții directe de circa 3.000 de lei per hectar pentru grâu, în special pentru fermele mici și mijlocii, începând cu 2027.
În final, directorul executiv a pledat pentru schimbarea modelului agricol din Republica Moldova, acuzând că actualul sistem favorizează marile holdinguri și companiile transnaționale, în detrimentul fermierilor locali. Acesta a subliniat că autoritățile trebuie să decidă dacă susțin dezvoltarea fermelor mici și mijlocii sau continuă actualul model, care, în opinia sa, nu contribuie la securitatea alimentară și la dezvoltarea rurală.