Ucraina începe să trimită fermierii pe front. Imaginile din satelit arată că nu s-a mai recoltat tot terenul arat

Eforturile de mobilizare din Ucraina încep în cele din urmă să lovească și sectorul agricol, crucial pentru veniturile țării vecine. Peste 31.000 de ucraineni au murit până acum apărându-și țara de invazia rusă, astfel că și alte sectoare cheie ale economiei ar putea avea în curând probleme cu forța de muncă.

Poreclită în occident „coșul de pâine al Europei”, Ucraina are un rol crucial în stocurile alimentare globale. Înainte de invazia Rusiei, agricultura din țara vecină contribuia anual 11% din PIB.

După mobilizările din 2022 și 2023, a venit rândul fermierilor să meargă pe front, iar acest lucru ar putea avea un impact major asupra finanțelor Ucrainei. Lucrătorii din agricultură, obișnuiți cu folosirea echipamentelor grele, ar putea fi soldați buni, dar operațiunile de semănare din acest an vor suferi.

În 2023, în jur de 9% din terenul arat din Ucraina nu a mai fost și recoltat, potrivit unei analize a imaginilor din satelit, citată de Bloomberg. Procentul ar putea crește semnificativ în 2024.

Exporturile de grâne din Ucraina au fost în ultimele luni o sursă de conflict în cadrul Uniunii Europene, dar dacă veniturile țării vecine scad simțitor în acest an, și eforturile de apărare militară vor suferi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #Cereale #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră