Ucraina începe să trimită fermierii pe front. Imaginile din satelit arată că nu s-a mai recoltat tot terenul arat

Eforturile de mobilizare din Ucraina încep în cele din urmă să lovească și sectorul agricol, crucial pentru veniturile țării vecine. Peste 31.000 de ucraineni au murit până acum apărându-și țara de invazia rusă, astfel că și alte sectoare cheie ale economiei ar putea avea în curând probleme cu forța de muncă.

Poreclită în occident „coșul de pâine al Europei”, Ucraina are un rol crucial în stocurile alimentare globale. Înainte de invazia Rusiei, agricultura din țara vecină contribuia anual 11% din PIB.

După mobilizările din 2022 și 2023, a venit rândul fermierilor să meargă pe front, iar acest lucru ar putea avea un impact major asupra finanțelor Ucrainei. Lucrătorii din agricultură, obișnuiți cu folosirea echipamentelor grele, ar putea fi soldați buni, dar operațiunile de semănare din acest an vor suferi.

În 2023, în jur de 9% din terenul arat din Ucraina nu a mai fost și recoltat, potrivit unei analize a imaginilor din satelit, citată de Bloomberg. Procentul ar putea crește semnificativ în 2024.

Exporturile de grâne din Ucraina au fost în ultimele luni o sursă de conflict în cadrul Uniunii Europene, dar dacă veniturile țării vecine scad simțitor în acest an, și eforturile de apărare militară vor suferi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#front #Cereale #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.