Ucraina s-a folosit de jurnaliști pentru a-i induce în eroare pe ruși: „O mare operațiune specială de dezinformare”

Mult mediatizata ofensivă din sudul Ucrainei a fost o campanie de dezinformare pentru a distrage atenţia Rusiei de la cea reală, pregătită în regiunea Harkov, au declarat reprezentanţi ai forţelor speciale ale Ucrainei, citaţi de The Guardian.

Forţele ucrainene continuă să facă progrese rapide şi neaşteptate în nord-estul ţării, recâştigând peste o treime din regiunea ocupată Harkov în trei zile. O mare parte din câştigurile teritoriale ale Ucrainei au fost confirmate sâmbătă de Ministerul rus al Apărării.

„A fost o mare operaţiune specială de dezinformare”, a spus Taras Berezovets, un fost consilier pentru securitate naţională devenit ofiţer de presă pentru brigada Bohun a forţelor speciale ucrainene.

„Rusia s-a gândit că va fi în sud şi şi-a mutat echipamentul. Apoi, în loc de sud, ofensiva a avut loc acolo unde se aşteptau mai puţin, iar acest lucru i-a făcut să intre în panică şi să fugă”, susţine el.

La 29 august, comandamentul sudic al Ucrainei a anunţat că a început ofensiva mult aşteptată din regiunea Herson. Dar soldaţii de pe linia frontului din Herson au declarat la acea vreme că nu au văzut nicio dovadă a ofensivei menţionate sau că luptele active care au avut loc au fost o reacţie la o tentativă de ofensivă a Rusiei cu câteva zile mai devreme.

În ultimele două săptămâni, forţele ucrainene din sud au ocupat mai multe sate – nu este puţin lucru, având în vedere puterea raportată a poziţiilor ruseşti şi unul care, totuşi, a dus la răniţi.

Şi totuşi, capturarea acestor mici sate din regiunea Herson, cu câteva mii de locuitori, a devenit dintr-o dată o mare ştire internaţională.

Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, a insistat asupra unui „regim al tăcerii” şi le-a interzis temporar jurnaliştilor să viziteze primele linii din Herson.

Dar Berezovets a spus că agitaţia mass-media în jurul ofensivei din sud a fost o campanie coordonată de dezinformare a Ucrainei, care vizează forţele ruse, care se construia de câteva luni.

A avut succes în a provoca Rusia să mute echipamente şi personal pe frontul de sud, inclusiv parţial din regiunea Harkov, a spus Berezovets.

„Între timp [băieţilor noştri] din Harkov li s-au oferit cele mai bune arme vestice, în mare parte americane”, a declarat el.

O parte a operaţiunii speciale a implicat îndepărtarea informatorilor din părţile controlate de forţele ucraineene în Harkov, pentru a-i împiedica să transmită ruşilor informaţii despre pregătirile Ucrainei, a declarat o sursă militară care cunoaşte detaliile operaţiunii.

„[Informatorii] au fost aproape complet îndepărtaţi. Ei erau în mare parte civili ucraineni normali, dar erau nişte agenţi ruşi sub acoperire ca civili ucraineni”, a spus sursa. „Ruşii habar nu aveau ce se întâmplă.”
Ministerul rus al Apărării a confirmat retragerea, descriind-o ca o regrupare şi susţinând că forţele ruseşti s-au retras din Izium şi din oraşul Balakliia pentru a întări fotţrlr pe frontul Doneţk.

„A fost efectuată o operaţiune de trei zile privind retragerea şi transferul organizat al grupului de trupe Izium-Balakliia pe teritoriul Republicii Populare Doneţk”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Presa de stat rusă şi bloggerii au confirmat că soldaţii ruşi au fost forţaţi să se retragă pe scară largă din Harkov.

Trupele ucrainene au îndepărtat în ultimele zile forţele ruse dintr-o serie de aşezări din regiunea pe care Moscova a ocupat-o încă din primele zile ale invaziei sale.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că forţele ucrainene au eliberat peste 30 de aşezări în regiunea Harkov.

Un localnic din Izium, care a preferat să rămână anonim, a spus că trupele ucrainene au intrat în oraş. Înainte de aceasta, „forţele de ocupaţie ruse s-ai retras rapid, lăsând în urmă muniţii şi echipamente”.

Recucerirea oraşului Izium de către Ucraina ar putea fi cel mai important succes al său de la începutul invaziei.

”Prin capturarea oraşului din apropiere, Kupiansk, forţele ucrainene au reuşit să întrerupă liniile de aprovizionare pentru formaţiunile ruse care controlează zona Izium”, a declarat Serghei Kuzan, expert militar la Centrul de Securitate şi Cooperare din Ucraina.

#opratiune #razboi #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.