Ucraina s-a folosit de jurnaliști pentru a-i induce în eroare pe ruși: „O mare operațiune specială de dezinformare”

Mult mediatizata ofensivă din sudul Ucrainei a fost o campanie de dezinformare pentru a distrage atenţia Rusiei de la cea reală, pregătită în regiunea Harkov, au declarat reprezentanţi ai forţelor speciale ale Ucrainei, citaţi de The Guardian.

Forţele ucrainene continuă să facă progrese rapide şi neaşteptate în nord-estul ţării, recâştigând peste o treime din regiunea ocupată Harkov în trei zile. O mare parte din câştigurile teritoriale ale Ucrainei au fost confirmate sâmbătă de Ministerul rus al Apărării.

„A fost o mare operaţiune specială de dezinformare”, a spus Taras Berezovets, un fost consilier pentru securitate naţională devenit ofiţer de presă pentru brigada Bohun a forţelor speciale ucrainene.

„Rusia s-a gândit că va fi în sud şi şi-a mutat echipamentul. Apoi, în loc de sud, ofensiva a avut loc acolo unde se aşteptau mai puţin, iar acest lucru i-a făcut să intre în panică şi să fugă”, susţine el.

La 29 august, comandamentul sudic al Ucrainei a anunţat că a început ofensiva mult aşteptată din regiunea Herson. Dar soldaţii de pe linia frontului din Herson au declarat la acea vreme că nu au văzut nicio dovadă a ofensivei menţionate sau că luptele active care au avut loc au fost o reacţie la o tentativă de ofensivă a Rusiei cu câteva zile mai devreme.

În ultimele două săptămâni, forţele ucrainene din sud au ocupat mai multe sate – nu este puţin lucru, având în vedere puterea raportată a poziţiilor ruseşti şi unul care, totuşi, a dus la răniţi.

Şi totuşi, capturarea acestor mici sate din regiunea Herson, cu câteva mii de locuitori, a devenit dintr-o dată o mare ştire internaţională.

Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului de Sud al Ucrainei, a insistat asupra unui „regim al tăcerii” şi le-a interzis temporar jurnaliştilor să viziteze primele linii din Herson.

Dar Berezovets a spus că agitaţia mass-media în jurul ofensivei din sud a fost o campanie coordonată de dezinformare a Ucrainei, care vizează forţele ruse, care se construia de câteva luni.

A avut succes în a provoca Rusia să mute echipamente şi personal pe frontul de sud, inclusiv parţial din regiunea Harkov, a spus Berezovets.

„Între timp [băieţilor noştri] din Harkov li s-au oferit cele mai bune arme vestice, în mare parte americane”, a declarat el.

O parte a operaţiunii speciale a implicat îndepărtarea informatorilor din părţile controlate de forţele ucraineene în Harkov, pentru a-i împiedica să transmită ruşilor informaţii despre pregătirile Ucrainei, a declarat o sursă militară care cunoaşte detaliile operaţiunii.

„[Informatorii] au fost aproape complet îndepărtaţi. Ei erau în mare parte civili ucraineni normali, dar erau nişte agenţi ruşi sub acoperire ca civili ucraineni”, a spus sursa. „Ruşii habar nu aveau ce se întâmplă.”
Ministerul rus al Apărării a confirmat retragerea, descriind-o ca o regrupare şi susţinând că forţele ruseşti s-au retras din Izium şi din oraşul Balakliia pentru a întări fotţrlr pe frontul Doneţk.

„A fost efectuată o operaţiune de trei zile privind retragerea şi transferul organizat al grupului de trupe Izium-Balakliia pe teritoriul Republicii Populare Doneţk”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Presa de stat rusă şi bloggerii au confirmat că soldaţii ruşi au fost forţaţi să se retragă pe scară largă din Harkov.

Trupele ucrainene au îndepărtat în ultimele zile forţele ruse dintr-o serie de aşezări din regiunea pe care Moscova a ocupat-o încă din primele zile ale invaziei sale.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că forţele ucrainene au eliberat peste 30 de aşezări în regiunea Harkov.

Un localnic din Izium, care a preferat să rămână anonim, a spus că trupele ucrainene au intrat în oraş. Înainte de aceasta, „forţele de ocupaţie ruse s-ai retras rapid, lăsând în urmă muniţii şi echipamente”.

Recucerirea oraşului Izium de către Ucraina ar putea fi cel mai important succes al său de la începutul invaziei.

”Prin capturarea oraşului din apropiere, Kupiansk, forţele ucrainene au reuşit să întrerupă liniile de aprovizionare pentru formaţiunile ruse care controlează zona Izium”, a declarat Serghei Kuzan, expert militar la Centrul de Securitate şi Cooperare din Ucraina.

#opratiune #razboi #Kiev

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.