Ucrainenii au făcut praf un batalion de ruși! Din 570 au rămas vii doar 41

Un batalion de ruşi mobilizaţi recent din regiunea Voronej a fost distrus în urma atacurilor lansate de armata ucraineană în apropierea satului Makiivka, din regiunea estică Lugansk – potrivit unei investigaţii făcute de „Verstka”, publicaţie independentă din Rusia, scrie RBC, potrivit Rador.

Sute de militari ruşi ar fi murit în atacul respectiv. Soldatul rus Aleksei Agafonov, care a rămas în viață după atacurile armatei ucrainene, a precizat că peste 500 de militari din batalionul său au fost uciși. Potrivit acestuia, comandantul a promis inițial că îi va trimite în apropiere de Svatove, unde ar fi trebuit să se alăture „apărării teritoriale”, la 15 kilometri de linia frontului. Cu toate acestea, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, întreg batalionul a fost adus pe linia de contact și i s-a ordonat „să sape (tranşee – n.r.) şi să țină linia de apărare”.

„Ne-au aruncat şi ne-au spus să săpăm, aveam trei lopeți per batalion, nu eram asiguraţi cu nimic. Am săpat cât am putut, iar dimineața au început bombardamentele – artilerie, lansatoare de rachete Grad, mortiere, drone… Am fost pur și simplu executaţi. Ofițerii au fugit imediat ce au început atacurile. În intervalele dintre bombardamente am încercat să săpăm, dar am fost găsiţi imediat de drone și pur și simplu am fost împușcați. Din 570 de persoane, întregi au mai rămas 29, iar 12 oameni au fost răniți. Restul – gata (nu mai sunt, n.r.)”, a povestit soldatul rus.

Acesta a mai menționat că cel puțin încă un batalion a fost înfrânt în această zonă a regiunii Lugansk. „La televizor se arată că totul este frumos, dar, de fapt, aici, în regiunea Lugansk, îi aruncă în faţă pe cei recent mobilizați. Iar când ne-am îndepărtat de acolo, pentru că ofițerii nu mai erau, ne întorceam şi vedeam doar militari înrolaţi pe bază de contract și voluntari care stăteau în linia a treia, în timp ce în linia întâi erau cei mobilizaţi recent”, a adăugat militarul rus.

Informațiile despre numărul mare de invadatori ruşi morți în atacul ucrainenilor de la Mariinka sunt confirmate și de soțiile militarilor supraviețuitori. „M-a sunat dimineața de pe telefonul altcuiva și mi-a spus ce s-a întâmplat – au fost lăsați să sape linia de apărare, au fost atacaţi cu obuze. Acum, le este frică să mai meargă undeva, chiar și la punctele de control le este frică să meargă. Conducerea i-a abandonat și ei nu știu ce să facă. Pur şi simplu cer ajutor”, a declarat Liudmila Cernîh, soția unui militar care a supravieţuit atacurilor lansate de Forțele Armate ale Ucrainei. Între timp, rudele celor mobilizați s-au adunat, sâmbătă, în apropiere de clădirea parchetului din Voronej, solicitând informații despre cei trimişi pe front.

#batalion #ucraineni #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.