Ucrainenii au făcut praf un batalion de ruși! Din 570 au rămas vii doar 41

Un batalion de ruşi mobilizaţi recent din regiunea Voronej a fost distrus în urma atacurilor lansate de armata ucraineană în apropierea satului Makiivka, din regiunea estică Lugansk – potrivit unei investigaţii făcute de „Verstka”, publicaţie independentă din Rusia, scrie RBC, potrivit Rador.

Sute de militari ruşi ar fi murit în atacul respectiv. Soldatul rus Aleksei Agafonov, care a rămas în viață după atacurile armatei ucrainene, a precizat că peste 500 de militari din batalionul său au fost uciși. Potrivit acestuia, comandantul a promis inițial că îi va trimite în apropiere de Svatove, unde ar fi trebuit să se alăture „apărării teritoriale”, la 15 kilometri de linia frontului. Cu toate acestea, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, întreg batalionul a fost adus pe linia de contact și i s-a ordonat „să sape (tranşee – n.r.) şi să țină linia de apărare”.

„Ne-au aruncat şi ne-au spus să săpăm, aveam trei lopeți per batalion, nu eram asiguraţi cu nimic. Am săpat cât am putut, iar dimineața au început bombardamentele – artilerie, lansatoare de rachete Grad, mortiere, drone… Am fost pur și simplu executaţi. Ofițerii au fugit imediat ce au început atacurile. În intervalele dintre bombardamente am încercat să săpăm, dar am fost găsiţi imediat de drone și pur și simplu am fost împușcați. Din 570 de persoane, întregi au mai rămas 29, iar 12 oameni au fost răniți. Restul – gata (nu mai sunt, n.r.)”, a povestit soldatul rus.

Acesta a mai menționat că cel puțin încă un batalion a fost înfrânt în această zonă a regiunii Lugansk. „La televizor se arată că totul este frumos, dar, de fapt, aici, în regiunea Lugansk, îi aruncă în faţă pe cei recent mobilizați. Iar când ne-am îndepărtat de acolo, pentru că ofițerii nu mai erau, ne întorceam şi vedeam doar militari înrolaţi pe bază de contract și voluntari care stăteau în linia a treia, în timp ce în linia întâi erau cei mobilizaţi recent”, a adăugat militarul rus.

Informațiile despre numărul mare de invadatori ruşi morți în atacul ucrainenilor de la Mariinka sunt confirmate și de soțiile militarilor supraviețuitori. „M-a sunat dimineața de pe telefonul altcuiva și mi-a spus ce s-a întâmplat – au fost lăsați să sape linia de apărare, au fost atacaţi cu obuze. Acum, le este frică să mai meargă undeva, chiar și la punctele de control le este frică să meargă. Conducerea i-a abandonat și ei nu știu ce să facă. Pur şi simplu cer ajutor”, a declarat Liudmila Cernîh, soția unui militar care a supravieţuit atacurilor lansate de Forțele Armate ale Ucrainei. Între timp, rudele celor mobilizați s-au adunat, sâmbătă, în apropiere de clădirea parchetului din Voronej, solicitând informații despre cei trimişi pe front.

#batalion #ucraineni #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.