Ucrainenii construiesc podul peste Nistru, moldovenii - drumul de la Cosăuți

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind construcția podului rutier transfrontalier peste râul Nistru, la frontiera moldo-ucraineană, în zona localităților Cosăuți – Yampil.

Podul va avea o lungime de 641 metri, două benzi de circulație, două benzi de siguranță, două piste pentru cicliști, două trotuare pietonale și o estacadă cu o lungime de 667 metri pe partea ucraineană.

Construcția podului rutier de frontieră va interconecta infrastructurile rutiere între state, pe traseul T-02-02 Mohyliv-Podilsky-Yampil-Kryzopil-Bershad-Uman (Ucraina) şi drumul naţional R14.1 R14-Cosăuţi – frontiera cu Ucraina (Republica Moldova). De asemenea, reţeaua de drumuri prin partea de est a Republicii Moldova va fi conectată la rețeaua de drumuri de circulaţie internaţională (AGR), fiind facilitat, astfel, comerţul pe pieţele interne şi internaţionale.

Guvernul Ucrainei va asigura finanțarea pentru proiectul tehnic al podului, inclusiv construcția acestuia, precum și construcția infrastructurii conexe pe teritoriul său, iar Guvernul Republicii Moldova va asigura construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul statului nostru. Cheltuielile pentru construcția drumului de acces spre pod pe teritoriul Republicii Moldova constituie estimativ 900 milioane de lei.

#pod #constructie #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.