Ucrainenii construiesc podul peste Nistru, moldovenii - drumul de la Cosăuți

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind construcția podului rutier transfrontalier peste râul Nistru, la frontiera moldo-ucraineană, în zona localităților Cosăuți – Yampil.

Podul va avea o lungime de 641 metri, două benzi de circulație, două benzi de siguranță, două piste pentru cicliști, două trotuare pietonale și o estacadă cu o lungime de 667 metri pe partea ucraineană.

Construcția podului rutier de frontieră va interconecta infrastructurile rutiere între state, pe traseul T-02-02 Mohyliv-Podilsky-Yampil-Kryzopil-Bershad-Uman (Ucraina) şi drumul naţional R14.1 R14-Cosăuţi – frontiera cu Ucraina (Republica Moldova). De asemenea, reţeaua de drumuri prin partea de est a Republicii Moldova va fi conectată la rețeaua de drumuri de circulaţie internaţională (AGR), fiind facilitat, astfel, comerţul pe pieţele interne şi internaţionale.

Guvernul Ucrainei va asigura finanțarea pentru proiectul tehnic al podului, inclusiv construcția acestuia, precum și construcția infrastructurii conexe pe teritoriul său, iar Guvernul Republicii Moldova va asigura construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul statului nostru. Cheltuielile pentru construcția drumului de acces spre pod pe teritoriul Republicii Moldova constituie estimativ 900 milioane de lei.

#pod #constructie #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.