Ucrainenii construiesc podul peste Nistru, moldovenii - drumul de la Cosăuți

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind construcția podului rutier transfrontalier peste râul Nistru, la frontiera moldo-ucraineană, în zona localităților Cosăuți – Yampil.

Podul va avea o lungime de 641 metri, două benzi de circulație, două benzi de siguranță, două piste pentru cicliști, două trotuare pietonale și o estacadă cu o lungime de 667 metri pe partea ucraineană.

Construcția podului rutier de frontieră va interconecta infrastructurile rutiere între state, pe traseul T-02-02 Mohyliv-Podilsky-Yampil-Kryzopil-Bershad-Uman (Ucraina) şi drumul naţional R14.1 R14-Cosăuţi – frontiera cu Ucraina (Republica Moldova). De asemenea, reţeaua de drumuri prin partea de est a Republicii Moldova va fi conectată la rețeaua de drumuri de circulaţie internaţională (AGR), fiind facilitat, astfel, comerţul pe pieţele interne şi internaţionale.

Guvernul Ucrainei va asigura finanțarea pentru proiectul tehnic al podului, inclusiv construcția acestuia, precum și construcția infrastructurii conexe pe teritoriul său, iar Guvernul Republicii Moldova va asigura construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul statului nostru. Cheltuielile pentru construcția drumului de acces spre pod pe teritoriul Republicii Moldova constituie estimativ 900 milioane de lei.

#pod #constructie #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.