UE a lansat un nou preţ de referinţă pentru gazele naturale lichefiate

Autorităţile de reglementare din Uniunea European[ (UE) au lansat un preţ de referinţă nou pentru gazele naturale lichefiate (GNL), ca parte a planurilor de plafonare a preţurilor de referinţă ale gazelor dacă acestea cresc, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, după ce Rusia a redus aprovizionarea, transmite Reuters.

Preţul de referinţă, pe baza preţurilor GNL globale, va fi folosit alături de preţul gazelor în Europa pentru a declanşa o plafonare a preţului de referinţă la gaze, dacă preţurile cresc la un anumit nivel.

Din 15 februarie, preţul gazelor în UE va fi plafonat dacă preţul de referinţă depăşeşte 180 euro/Megawatt oră, timp de trei zile, şi este cu 35 euro/Megawatt oră peste preţul de referinţă GNL.

Preţul de referinţă GNL a fost evaluat la 55,21 euro/Megawatt oră miercuri seară, de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

În decembrie, preţurile la gaze în Europa au depăşit 140 euro/Megawatt oră, dar de atunci au scăzut semnificativ, datorită iernii blânde şi a umplerii aproape complete a facilităţilor de stocare a gazelor din UE.

Evaluarea ACER a preţului de referinţă GNL este o medie a unor preţuri internaţionale la gazele naturale lichefiate.

#pret de referinta #gaz lichefiat #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.