UE a lansat un nou preţ de referinţă pentru gazele naturale lichefiate

Autorităţile de reglementare din Uniunea European[ (UE) au lansat un preţ de referinţă nou pentru gazele naturale lichefiate (GNL), ca parte a planurilor de plafonare a preţurilor de referinţă ale gazelor dacă acestea cresc, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, după ce Rusia a redus aprovizionarea, transmite Reuters.

Preţul de referinţă, pe baza preţurilor GNL globale, va fi folosit alături de preţul gazelor în Europa pentru a declanşa o plafonare a preţului de referinţă la gaze, dacă preţurile cresc la un anumit nivel.

Din 15 februarie, preţul gazelor în UE va fi plafonat dacă preţul de referinţă depăşeşte 180 euro/Megawatt oră, timp de trei zile, şi este cu 35 euro/Megawatt oră peste preţul de referinţă GNL.

Preţul de referinţă GNL a fost evaluat la 55,21 euro/Megawatt oră miercuri seară, de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

În decembrie, preţurile la gaze în Europa au depăşit 140 euro/Megawatt oră, dar de atunci au scăzut semnificativ, datorită iernii blânde şi a umplerii aproape complete a facilităţilor de stocare a gazelor din UE.

Evaluarea ACER a preţului de referinţă GNL este o medie a unor preţuri internaţionale la gazele naturale lichefiate.

#pret de referinta #gaz lichefiat #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.