UE îi închide robinetul lui Putin: gazul rusesc va dispărea din Europa până în 2027

Consiliul European a anunţat miercuri că a ajuns la un acord cu Parlamentul European pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia până în 2027, ca parte a eforturilor de a pune capăt dependenţei de energia rusă, scrie news.ro.

Acordul va include o interdicţie treptată şi obligatorie din punct de vedere legal în ceea ce priveşte importurile din Rusia de gaze naturale lichefiate (GNL) şi de gaze naturale prin conducte, cu o interdicţie totală începând cu sfârşitul anului 2026 şi, respectiv, toamna anului 2027.

În octombrie, 12% din importurile de gaze naturale ale UE erau din Rusia, în scădere faţă de cele 45 de procente înainte de invadarea Ucrainei în 2022. Ungaria, Franţa şi Belgia sunt printre ţările care încă primesc gaze naturale din Rusia, menţionează Reuters.

Acordul la care s-a ajuns este un compromis între Parlamentul European, care dorea o interdicţie mai rapidă, şi statele membre, care voiau să acorde mai mult timp, notează AFP.

În ceea ce priveşte conductele de gaze, interdicţia contractelor pe termen lung, cele mai sensibile deoarece uneori au o durată de zeci de ani, va intra în vigoare la 30 septembrie 2027, cu condiţia ca stocurile să fie suficiente, şi se va aplica cel târziu de la 1 noiembrie 2027.

În ceea ce priveşte gazul natural lichefiat (GNL), interdicţia privind contractele pe termen lung se va aplica începând cu 1 ianuarie 2027, în conformitate cu anunţurile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitoare la sancţionarea Rusiei. Pentru contractele pe termen scurt, interdicţia se va aplica începând cu 25 aprilie 2026 pentru gazul natural lichefiat şi cu 17 iunie 2026 pentru gazul transportat prin conducte.

Acest calendar va trebui să fie aprobat pentru ultima dată de statele membre şi de Parlament, dar acest acord la care s-a ajuns marţi seara târziu deschide calea către un vot fără suspans.

Companiile europene vor putea invoca un caz de „forţă majoră” pentru a justifica legal aceste încălcări contractuale, menţionând interdicţia de import decisă de UE.

Ponderea gazului rusesc în importurile de gaz ale Uniunii Europene a scăzut de la 45% în 2021 la 19% în 2024. Dar, deşi UE s-a străduit să-şi reducă aprovizionarea prin conducte de gaz, ea s-a orientat parţial către gazul natural lichefiat (GNL), transportat cu nave, descărcat în porturi, regazeificat şi apoi injectat în reţeaua europeană.

În urma Statelor Unite (45%), Rusia ocupă un loc central, cu 20% din importurile de GNL ale UE în 2024, adică 20 de miliarde de metri cubi din cele aproximativ 100 de miliarde importate.

#embargo #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Instituția responsabilă de managementul crizelor din Republica Moldova este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public. Șeful acesteia, Sergiu Diaconu, spune însă că exact aceasta ar fi dovada că sistemul funcționează: dacă instituția nu apare în spațiul public, înseamnă că o potențială criză a fost prevenită. Instituția dispune de un buget de aproximativ 20 de milioane de lei pentru un an de activitate, sumă care acoperă toate cheltuielile instituției, inclusiv salariile angajaților. Declarația a fost făcută de șeful instituției, Sergiu Diaconu.

Potrivit acestuia, bugetul a fost aprobat prin lege și este unul transparent și deschis, fiind destinat funcționării întregii instituții și desfășurării tuturor activităților specifice.

„Este un buget aprobat prin legea bugetului. Este unul transparent, deschis. Este de circa 20 de milioane de lei pentru un an întreg de activitate pentru toată instituția și pentru toate activitățile, inclusiv remunerarea salarială”, a declarat Diaconu.

Șeful instituției a menționat că salariile angajaților sunt mai mici decât în alte instituții de forță, însă rolul structurii pe care o conduce este unul diferit, concentrat mai mult pe coordonare și prevenție.

„Salariile sunt sub limita salariilor altor instituții de forță. Noi nu suntem un organ care iese cu declarații. Noi suntem exact acel organ care, acumulând informația și coordonând activitatea celorlalte instituții, prezintă soluții pentru a evita și a preîntâmpina crizele”, a explicat acesta.

Sergiu Diaconu a subliniat că activitatea instituției este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public, deoarece scopul principal este prevenirea situațiilor de criză.

„Ori de câte ori nu ne vedeți, înseamnă că o criză potențială a fost evitată. Noi o să apărem doar atunci când este nevoie de o intervenție mai activă, de exemplu declararea stării de alertă sau, dacă va fi cazul, a stării de urgență”, a precizat șeful instituției.

El a adăugat că instituția intervine public doar în situațiile în care sunt necesare măsuri operative sau restricții suplimentare, pentru gestionarea unor situații critice.