UE: Moldova face pași înainte, dar are bănci slabe, piețe subdezvoltate și zero fonduri private de pensii

04 Nov. 2025, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2025, 16:29 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană constată că Republica Moldova a făcut pași importanți în alinierea cadrului său financiar la standardele europene, însă avertizează că reformele în domeniul protecției consumatorilor, digitalizării și supravegherii piețelor financiare rămân insuficiente, potrivit raportului anual privind procesul de extindere.

Documentul arată că, deși au fost adoptate amendamente legislative pentru a armoniza reglementările bancare cu directivele UE CRD/CRR, țara trebuie să continue eforturile pentru a consolida capacitatea instituțională a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Aceste instituții se confruntă în continuare cu lipsă de personal și resurse, fapt care afectează supravegherea piețelor și protecția investitorilor.

UE remarcă și unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului bancar și a conglomeratelor financiare, prin introducerea cerințelor privind raportul de finanțare stabilă (NSFR), raportul de lichiditate (LCR) și expunerile mari, însă subliniază că mecanismul MREL (cerințe minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile) nu va deveni aplicabil decât în 2030.

Pe partea de protecție a consumatorilor, Bruxellesul constată că legislația Moldovei „nu abordează adecvat drepturile clienților din sectorul financiar”, deși în iulie 2025 au fost aprobate amendamente care extind competențele CNPF.

În domeniul asigurărilor și pensiilor, raportul notează că piața rămâne slab dezvoltată, fără fonduri de pensii ocupaționale private, deși BNM a emis și ajustat mai multe regulamente între septembrie 2024 și iulie 2025, pentru a se alinia practicilor europene. Primul fond de pensii voluntar a primit licență în octombrie 2024, dar nu există încă administratori privați activi.

În ceea ce privește piața de capital, UE salută adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Pieței de Capital 2025–2030, care prevede extinderea participării investitorilor, dezvoltarea de noi instrumente (inclusiv obligațiuni verzi și ipotecare) și interconectarea cu Bursa de Valori București, dar avertizează că implementarea efectivă este „esențială și urgentă”.

Totodată, Bruxellesul subliniază progresele Moldovei în domeniul finanțelor sustenabile, după lansarea în martie 2025 a unei taxonomii naționale pentru finanțare verde, dar atrage atenția că nu există încă o strategie națională pentru digitalizarea sistemului financiar, iar activele virtuale nu sunt reglementate.

„Moldova trebuie să accelereze eforturile de aliniere la acquis-ul UE, consolidând instituțiile de reglementare și supraveghere, protecția consumatorilor și infrastructura digitală a pieței financiare”, se menționează în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 10:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 10:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!