UE vrea să raționalizeze consumul de gaze. Ce state se opun

25 Iul. 2022, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2022, 18:05 // Actual //  bani.md

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca marţi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia, conform agenției EFE.

Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri, după cum s-a putut vedea la prima reuniune a ambasadorilor permanenţi la UE, de vineri, au declarat surse diplomatice.

Reprezentanţii ţărilor membre se întâlnesc din nou luni încercând să îşi apropie poziţiile, în marja Consiliului de marţi.

Ce țări se opun propunerii Bruxelles-ului de reducere a consumului de gaze cu 15%

Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe state au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.

Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă, încă din prima zi, în favoarea propunerii Bruxelles-ului.

În pofida “problemelor deschise” încă, miniştrii europeni de resort au încredere că vor putea să încheie un acord politic marţi în privinţa Regulamentului, potrivit surselor citate.

Cehia, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.

Modificările făcute documentului propus de Comisia Europeană

Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.

În ultima versiune a textului, deşi se menţine obiectivul privind o reducere cu 15% a consumului de gaze, au fost introduse modificări care ar permite ţărilor să ceară derogări pentru o serie de motive, precum locaţia geografică.

Scopul urmărit este “să se permită o moderare a reducerii consumului” în schimbul angajamentului ţărilor de a creşte pe cât posibil transferul de energie între statele membre.

O altă modificare faţă de propunerea iniţială este aceea că vor fi cinci state membre (şi nu doar Comisia, aşa cum prevedea prima propunere) care vor putea cere declararea stării de alertă, ce va declanşa obligativitatea reducerii consumului de gaze.

Însă, în oricare caz, atât dacă o va cere CE, cât şi dacă va fi iniţiativa a cinci state membre, declararea stării de alertă va putea fi făcută doar cu sprijinul unei majorităţi calificate a ţărilor, au precizat sursele citate de EFE.

“O serie de probleme deschise”

În pofida avansului, există încă “o serie de probleme deschise, unele cu caracter legal, altele cu caracter politic sau etic” pe care statele membre continuă să le dezbată, inclusiv situaţia particulară a insulelor, precum Malta, care nu are conexiuni energetice.

În ceea ce priveşte poziţia Spaniei la reuniunea de marţi, ţara “are un angajament fundamental faţă de solidaritate” şi “convingerea că trebuie să rămânem uniţi şi într-un mod efectiv şi proporţionat”.

“Nu putem să accelerăm lucrurile şi să adoptăm măsuri care nu sunt bine calibrate”, au menţionat sursele, care au indicat că elementul cheie este unitatea, deoarece, dacă ne arătăm divizaţi, asta va fi în favoarea intereselor Rusiei.

De asemenea, miniştrii vor vorbi marţi în Consiliu despre securitatea aprovizionării cu energie şi posibilele măsuri pentru a determina consumatorii să-ţi diminueze cererea.

În particular, sursele menţionate au explicat cum se intenţionează să se stimuleze reducerea cererii consumatorilor protejaţi (care includ sectorul sanitar sau educaţia), ce măsuri se pot aplica pentru a asigura o furnizare stabilă şi cum să se apeleze la măsuri adiţionale.

La prânzul de lucru, miniştrii europeni vor discuta într-o videoconferinţă cu ministrul Energiei din Ucraina pentru a analiza măsurile pentru consolidarea securității energetice şi pieţele de electricitate şi gaze din această ţară. (Sursa: Agerpres)

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

26 Nov. 2025, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2025, 12:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un dosar de insolvență deschis în august 2025 la Judecătoria Chișinău, aparent banal, ascunde o schemă sofisticată prin care unul dintre cele mai mari grupuri de companii agricole din Republica Moldova – Wetrade (controlată de milionarul Alexandr Tatarciuc na.) – ar fi creat un lanț de datorii interne, o cesiune de creanță opacă și un faliment orchestrat cu scopul de a proteja activele proprii și de a bloca creditorii reali. În centrul acestui mecanism se află Agrounire SRL, firmă controlată 100% de Agrika SRL, care la rândul ei este deținută de Wetrade. Relația dintre aceste entități corporative indică o structură piramidală în care fluxurile financiare circulă în interiorul grupului, iar pierderile sunt împinse către companiile de bună-credință.

La 26 august 2025, Agrounire se declară insolvabilă. Administratorul Serghei Ghecianu invocă un sold în conturi de doar 11.488 de lei și datorii totale de 69,6 milioane de lei. Problema fundamentală a acestui faliment autodeclarat este că aproape toate datoriile au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, adică exact în săptămânile care preced cererea de insolvabilitate. Mai mult, cele mai mari datorii provin de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL, ceea ce ridică suspiciuni majore privind caracterul autentic al pasivului. În plus, Ghecianu îl propune ca administrator al insolvabilității pe Dumitru Cucu, o persoană despre care există informații publice că a fost vizată în dosare penale și disciplinare, fapt ce arată o tentativă clară de a păstra controlul procedural în interiorul grupului.

Piesa centrală a schemei pare a fi o creanță pretinsă de 1.138.745 euro, aproximativ 22 milioane lei, pe care Agrika SRL o revendică în cadrul procedurii la 17 octombrie 2025. Conform actelor depuse, această sumă provine dintr-o cesiune de creanță semnată la 15 iulie între Agrika și compania belgiană SES Vanderhave N.V., unul dintre cei mai mari furnizori europeni de semințe de sfeclă de zahăr. Teoretic, SES Vanderhave ar fi livrat semințe către Agrounire în perioada februarie–aprilie 2025, iar Agrika ar fi preluat ulterior creanța. Pe hârtie, totul pare legal. Dar o analiză atentă a documentelor arată o contradicție devastatoare pentru credibilitatea întregii operațiuni.

La 28 august 2025, în cererea de concretizare depusă de Agrounire în dosarul de insolvență, compania continuă să indice SES Vanderhave ca fiind creditorul real al sumei de 22.576.642 lei, deși, conform contractului de cesiune, belgienii ar fi trebuit să iasă complet din relația juridică încă din 15 iulie. Această inconsecvență demonstrează că cesiunea nu a produs efecte la data indicată, iar documentul ar fi fost creat sau adaptat ulterior, doar pentru a justifica retroactiv includerea unei datorii mari în masa credală.

Mai grav este că așa-zisele „importuri” ale Agrounire nu sunt susținute de niciun document vamal. Facturile SES Vanderhave (FTI2500443, FTI2500849, FTI2500850, FTIM2500167, FTI2500913) sunt simple invoice-uri comerciale, fără numere de declarații vamale IM4, fără CMR, fără dovezi de transport și fără documente care să confirme trecerea mărfii prin frontiera Republicii Moldova. De altfel, ele indică livrarea DAP direct la depozitul Wetrade de pe strada Constructorilor 8 din Chișinău, nu la Agrounire. Mai mult, termenul de plată din contractele comerciale este decembrie 2025, deci datoria nu putea fi considerată scadentă în august, când Agrounire a cerut falimentul.

Un alt document-cheie – „Actul de verificare a decontărilor” din 8 octombrie 2025 – nu este semnat de niciuna dintre părți și nu confirmă livrări, ci doar copiază valorile din facturi, ceea ce arată că scopul său nu era o reconciliere contabilă reală, ci consolidarea unei datorii scriptice inventate. În lipsa oricărei probe de transport, vamă sau recepție, întreaga creanță de 1,1 milioane euro capătă caracterul unei construcții fictive menite să umfle pasivul Agrounire în favoarea Agrika.

În paralel, restul datoriilor înscrise în tabelul creditorilor din 28 octombrie 2025 arată o masă pasivă totală de aproximativ 40 milioane lei, din care peste 22 milioane reprezintă revendicarea Agrika – companie din același grup corporativ. Creditorii reali, furnizori de inputuri agricole, prestatori de servicii logistice, companii de transport și parteneri contractuali corecți, sunt împinși în plan secund și riscă să nu-și mai recupereze nimic. Paguba totală pentru aceștia se ridică la peste 18 milioane lei, în timp ce grupul Wetrade păstrează controlul și își securizează propriile interese financiare.

Cazul Agrounire arată o inginerie financiară completă: datorii fictive create în interiorul grupului, importuri inexistente, cesiuni opace, control procedural preluat printr-un administrator selectat din cercul apropiat și o strategie clară de a folosi legea insolvenței pentru a proteja activele reale și a evita plata obligațiilor legitime. Deși actele par corecte la suprafață, întreaga schemă are caracterul unei ficțiuni contabile elaborate.

În asemenea situații, în dreptul englez se aplică doctrina „piercing the corporate veil”, care permite instanței să ignore separarea juridică dintre companiile afiliate atunci când acestea sunt folosite pentru a ascunde datorii, a fabrica creanțe sau a manipula falimente. O astfel de abordare ar permite și în Moldova dezvăluirea beneficiarilor reali, excluderea creanțelor fictive, tragerea la răspundere a entităților care controlează schema și protejarea creditorilor de bună-credință. Dacă însă acest precedent va fi ignorat, mesajul transmis mediului de afaceri este unul sumbru: că ficțiunea poate fi acceptată ca instrument legal, iar legea poate deveni un instrument maleabil în mâinile celor care au resurse și conexiuni.

Holdingul agricol We Trade este controlat de Alexandr Tatarciuc, care deține 41,8%, iar fiul acestuia cu același nume 8,1%. Mihail Vainer – 45%, iar Chirilov Vladimir, care administrează compania deține 5%.

Raportul financiar al companiei relevă că în anul 2024 compania a avut un profit de 9,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane de lei. Profitul companiei s-a redus cu 54% față de anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII