UE vrea să raționalizeze consumul de gaze. Ce state se opun

25 Iul. 2022, 18:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2022, 18:05 // Actual //  bani.md

Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană vor încerca marţi să încheie un acord politic privind planul Bruxelles-ului de a reduce cu 15% consumul de gaze în perspectiva iernii viitoare, în faţa temerilor privind o oprire a livrărilor de către Rusia, conform agenției EFE.

Subiectul va fi tratat într-un Consiliu Extraordinar al Energiei, unde ţările membre se aşteaptă să se pună de acord asupra unui plan prezentat săptămâna trecută de Comisia Europeană, care a generat multe dezbateri, după cum s-a putut vedea la prima reuniune a ambasadorilor permanenţi la UE, de vineri, au declarat surse diplomatice.

Reprezentanţii ţărilor membre se întâlnesc din nou luni încercând să îşi apropie poziţiile, în marja Consiliului de marţi.

Ce țări se opun propunerii Bruxelles-ului de reducere a consumului de gaze cu 15%

Spania a fost prima ţară care a respins propunerea iniţială a Bruxeelles-ului, o poziţie la care au aderat, ulterior, şi alte ţări, precum Portugalia şi Grecia. De atunci, multe state au ridicat obiecţii, dintr-un motiv sau altul.

Germania, foarte dependentă de importurile de gaze din Rusia, s-a pronunţat însă, încă din prima zi, în favoarea propunerii Bruxelles-ului.

În pofida „problemelor deschise” încă, miniştrii europeni de resort au încredere că vor putea să încheie un acord politic marţi în privinţa Regulamentului, potrivit surselor citate.

Cehia, care prezidează Consiliul UE în actualul semestru, conduce zilele acestea negocierile între statele membre legate de propunerea CE, în care au fost introduse unele modificări faţă de textul iniţial, au precizat surse diplomatice.

Modificările făcute documentului propus de Comisia Europeană

Bruxelles a propus în planul prezentat pe 20 iulie în primul rând o reducere voluntară a consumului de gaze pentru a îmbunătăţi rezervele strategice şi, în cazul în care situaţia se agravează, diminuări obligatorii.

În ultima versiune a textului, deşi se menţine obiectivul privind o reducere cu 15% a consumului de gaze, au fost introduse modificări care ar permite ţărilor să ceară derogări pentru o serie de motive, precum locaţia geografică.

Scopul urmărit este „să se permită o moderare a reducerii consumului” în schimbul angajamentului ţărilor de a creşte pe cât posibil transferul de energie între statele membre.

O altă modificare faţă de propunerea iniţială este aceea că vor fi cinci state membre (şi nu doar Comisia, aşa cum prevedea prima propunere) care vor putea cere declararea stării de alertă, ce va declanşa obligativitatea reducerii consumului de gaze.

Însă, în oricare caz, atât dacă o va cere CE, cât şi dacă va fi iniţiativa a cinci state membre, declararea stării de alertă va putea fi făcută doar cu sprijinul unei majorităţi calificate a ţărilor, au precizat sursele citate de EFE.

„O serie de probleme deschise”

În pofida avansului, există încă „o serie de probleme deschise, unele cu caracter legal, altele cu caracter politic sau etic” pe care statele membre continuă să le dezbată, inclusiv situaţia particulară a insulelor, precum Malta, care nu are conexiuni energetice.

În ceea ce priveşte poziţia Spaniei la reuniunea de marţi, ţara „are un angajament fundamental faţă de solidaritate” şi „convingerea că trebuie să rămânem uniţi şi într-un mod efectiv şi proporţionat”.

„Nu putem să accelerăm lucrurile şi să adoptăm măsuri care nu sunt bine calibrate”, au menţionat sursele, care au indicat că elementul cheie este unitatea, deoarece, dacă ne arătăm divizaţi, asta va fi în favoarea intereselor Rusiei.

De asemenea, miniştrii vor vorbi marţi în Consiliu despre securitatea aprovizionării cu energie şi posibilele măsuri pentru a determina consumatorii să-ţi diminueze cererea.

În particular, sursele menţionate au explicat cum se intenţionează să se stimuleze reducerea cererii consumatorilor protejaţi (care includ sectorul sanitar sau educaţia), ce măsuri se pot aplica pentru a asigura o furnizare stabilă şi cum să se apeleze la măsuri adiţionale.

La prânzul de lucru, miniştrii europeni vor discuta într-o videoconferinţă cu ministrul Energiei din Ucraina pentru a analiza măsurile pentru consolidarea securității energetice şi pieţele de electricitate şi gaze din această ţară. (Sursa: Agerpres)

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!