ULTIMĂ ORĂ! Serviciul Vamal, fără șef. Sergiu Burduja a demisionat

Sergiu Burduja, șeful Serviciul Vamal, și-a depus demisia. Acesta a anunțat colegii despre decizia sa astăzi. Informația a fost confirmată de către Olesea Pușcașu, ofițerul de presă al instituției, scrie Realitatea.md.

Burduja a fost numit în funcția de director în luna ianuarie 2020.

Instituția a publicat și mesajul acestuia:

„Am avut oportunitatea să lucrez în ultimii doi ani cu o echipă foarte bună, formată din oameni profesioniști și entuziaști. Mulțumesc, dragi colegi, pentru dedicația cu care v-ați făcut munca în perioada marcată de pandemia COVID-19! Vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit credit de încredere și pentru că ne-am sprijinit reciproc în realizarea unui șir de obiective frumoase! Aduc sincere mulțumiri și colegilor din cadrul Ministerului Finanțelor pentru buna colaborare, dar și tuturor partenerilor de dezvoltare pentru suportul oferit în implementarea mai multor proiecte de modernizare. Vă urez mult spor, energie și mari realizări profesionale în continuare! Sunt mândru că am făcut parte din echipa Serviciului Vamal!”

Sergiu Burduja, originar din satul Cucuruzeni, raionul Orhei, și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice din Moldova.

Din februarie 2001 până în iulie 2002 a activat în calitate de consilier al Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova. Din iulie 2002 până în iulie 2006 a fost Director general al Departamentului control financiar şi revizii al Ministerului Finanțelor. Din iulie 2006 până în noiembrie 2008 – Director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Burduja a mai fost, din noiembrie 2008 până în noiembrie 2009, Director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, iar din februarie 2010 până în iunie 2018 – Șef al Direcției securitate aeronautică, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.

Din iunie 2018 până în decembrie 2019 – Șef al Serviciului de securitate, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică al Republicii Moldova. De asemenea, Burduja a mai fost și Director interimar al Serviciului Vamal, Director adjunct al Serviciului Vamal, Șef al Departamentului antifraudă și conformare.

#serviciu vamal #sergiu burduja #demisie #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.