Un designer de 69 de ani fabrică pantofi și genți „vegane” din frunze de ananas pentru Chanel, Mango și H&M

Carmen Hijosa, în vârstă de 69 de ani, deține marca textilă Piñatex – dar compania nu este o companie obișnuită. Aceasta produce haine din frunze de ananas, o alternativă la piele în industria modei.

Piñatex crește gradul de conștientizare a sustenabilității în industria modei și creează locuri de muncă pentru femei. În timp Carmen Hijosa a reușit să facă o țesătură asemănătoare pielii din fibre de frunze de ananas în sine este suficient de impresionant, ea a reușit să o facă într-un moment din viață, când majoritatea își profită la maximum de pensionare.

La 69 de ani, Hijosa nu se teme de nimic.

Deși Hijosa și-a petrecut toată viața în lumea modei.

Compania sa, Piñatex, a lucrat cu peste 3.000 de mărci la nivel mondial, inclusiv Hugo Boss, Chanel, Mango și Ecoalf. În 2016, când Piñatex a lansat primul său prototip, a realizat un profit de 363.000 de dolari.

De atunci, compania și-a dublat profiturile an de an. Chiar și în 2020, în ciuda unui an foarte dificil din cauza pandemiei, Piñatex a crescut cu 40% față de 2019. În timp ce se află în prezent într-o fază de tranziție, compania ia măsuri pentru a se extinde de la compania mijlocie pe care o are în prezent.

„Fibrele lor sunt foarte fine”, spune ea, „dar sunt și puternice și flexibile. Și așa am crezut că aș putea face plasă cu ele.”

Doar prin propria poveste de succes, Piñatex contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la abordarea pe care lumea modei ar putea să o adopte spre sustenabilitate.

#designer vestimentar #sustenabilitate #mango #chanel #istorie #afacere #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe lista neagră a transportatorilor navali, din cauza nealinierii legislației naționale la standardele europene și internaționale în domeniul siguranței și securității maritime. Declarațiile au fost făcute de Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul Transporturilor.

Potrivit oficialului, Republica Moldova nu are în prezent nave care să opereze efectiv sub pavilion național, iar principalul motiv este lipsa unui cadru normativ compatibil cu cerințele internaționale. „Nu suntem aliniați la legislația europeană și internațională care să permită ca navele sub pavilionul țării noastre să corespundă cerințelor de siguranță, certificare și securitate”, a explicat Păscăluță.

Secretarul de stat a precizat că, cu sprijinul Uniunii Europene și al Transport Community, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat în următorii doi ani. Obiectivul este ca Republica Moldova să iasă din lista neagră, să fie inclusă mai întâi în lista gri, iar ulterior în lista albă a statelor care pot deține și administra în condiții conforme nave maritime.

„Am ajuns în lista neagră pentru că nu exista o legislație adecvată. Era un registru deschis, cu un cod minimal și doar câteva convenții ratificate. Evaluările internaționale au arătat clar necesitatea de a transpune un șir de reglementări și de a întări capacitatea agenției navale”, a declarat Păscăluță.

Republica Moldova a fost plasată în lista neagră a Memorandumului de înțelegere privind controlul statului port, de la Paris fapt care constituie un impediment major în calea apropierii treptate cu UE și imprimă o imagine maritimă nefavorabilă statului nostru pe plan internațional.

Datele oficiale arată că, în prezent, 113 nave maritime mai sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova, față de peste 400 de nave acum nouă ani. Scăderea semnificativă vine pe fondul restricțiilor și reputației negative a registrului naval moldovenesc.

Numărul mare de nave înregistrate anterior era determinat în special de taxele reduse, care aduceau anual statului venituri de aproximativ 5 milioane de lei. Totuși, în ultimul deceniu, mai multe nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în scandaluri de contrabandă și incidente grave.

Cel mai cunoscut caz rămâne explozia din portul Beirut, provocată de o navă sub pavilionul Republicii Moldova, încărcată cu azotat de amoniu, care fusese sechestrată pentru datorii și a provocat sute de victime.