Un designer de 69 de ani fabrică pantofi și genți „vegane” din frunze de ananas pentru Chanel, Mango și H&M

Carmen Hijosa, în vârstă de 69 de ani, deține marca textilă Piñatex – dar compania nu este o companie obișnuită. Aceasta produce haine din frunze de ananas, o alternativă la piele în industria modei.

Piñatex crește gradul de conștientizare a sustenabilității în industria modei și creează locuri de muncă pentru femei. În timp Carmen Hijosa a reușit să facă o țesătură asemănătoare pielii din fibre de frunze de ananas în sine este suficient de impresionant, ea a reușit să o facă într-un moment din viață, când majoritatea își profită la maximum de pensionare.

La 69 de ani, Hijosa nu se teme de nimic.

Deși Hijosa și-a petrecut toată viața în lumea modei.

Compania sa, Piñatex, a lucrat cu peste 3.000 de mărci la nivel mondial, inclusiv Hugo Boss, Chanel, Mango și Ecoalf. În 2016, când Piñatex a lansat primul său prototip, a realizat un profit de 363.000 de dolari.

De atunci, compania și-a dublat profiturile an de an. Chiar și în 2020, în ciuda unui an foarte dificil din cauza pandemiei, Piñatex a crescut cu 40% față de 2019. În timp ce se află în prezent într-o fază de tranziție, compania ia măsuri pentru a se extinde de la compania mijlocie pe care o are în prezent.

„Fibrele lor sunt foarte fine”, spune ea, „dar sunt și puternice și flexibile. Și așa am crezut că aș putea face plasă cu ele.”

Doar prin propria poveste de succes, Piñatex contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la abordarea pe care lumea modei ar putea să o adopte spre sustenabilitate.

#designer vestimentar #sustenabilitate #mango #chanel #istorie #afacere #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.