Un grec cu o averea uimitoare visează la funcția de comisar european: Audiere crucială astăzi

Comisiile Parlamentului European încep, luni, audierea comisarilor propuşi să facă parte din noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, care a primit un al doilea mandat în fruntea executivului UE în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în iunie. În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi – câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei – se vor confrunta cu deputaţii europeni, relatează POLITICO, citat de News.ro

Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o şansă pentru viitorii comisari de a-şi etala cunoştinţele, ci şi un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile puternicei Comisii Europene. Este, aşadar, puţin probabil ca legislatorii să rateze ocazia de a vărsa sânge, la modul figurat, menţionează POLITICO.

Potrivit programului oficial anunțat de Comisia Europeană, astăzi vor fi luați la întrebări patru dintre candidați – slovacul Maroš Šefčovič, actual vicepreședinte al Comisiei, care vizează portofoliul Comerț și securitate economică, Christophe Hansen, propus de Luxemburg pentru Agricultură, maltezul Glenn Micallef, care vrea să fie comisar pentru Echitate între generații, tineret, cultură și sport și Apostolos Tzitzikostas, un multi-milionar grec, pe care Ursula von der Leyen l-ar vrea comisar pentru Transport sustenabil și turism.

Apostolos Tzitzikostas este cel mai bogat dintre comisarii propuși acum. În declarația lui de avere, lista de proprietăți se întinde pe patru pagini. Potrivit Politico, familia lui este una dintre cele mai bogate din nordul Greciei și unul dintre cei mai mari latifundiari din țară, cu terenuri aflate în proprietate de secole.

În total, Apostolos Tzitzikostas este deține total sau parțial 16 apartamente, 655.463 de metri pătrați de terenuri, șase magazine, mai multe garaje și numeroase magazine, în toată Grecia. De asemenea, are acțiuni în valoare de 200.000 de euro în diverse afaceri, de la lactate la energie solară. Unele dintre fermele sale au atras și fonduri europene. Există și un conflict de interese – Apostolos Tzitzikostas are investiții și în turism, iar portofoliul de comisar pe care îl vizează include și turismul, a scris Politico.

Roxana Mînzatu, propunerea României, va fi audiată abia în ultima zi, pe 12 noiembrie. Ea vizează portofoliul Oameni, competențe și pregătire, dar și calitatea de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grec #bani. comisar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.