Un grec cu o averea uimitoare visează la funcția de comisar european: Audiere crucială astăzi

Comisiile Parlamentului European încep, luni, audierea comisarilor propuşi să facă parte din noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, care a primit un al doilea mandat în fruntea executivului UE în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în iunie. În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi – câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei – se vor confrunta cu deputaţii europeni, relatează POLITICO, citat de News.ro

Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o şansă pentru viitorii comisari de a-şi etala cunoştinţele, ci şi un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile puternicei Comisii Europene. Este, aşadar, puţin probabil ca legislatorii să rateze ocazia de a vărsa sânge, la modul figurat, menţionează POLITICO.

Potrivit programului oficial anunțat de Comisia Europeană, astăzi vor fi luați la întrebări patru dintre candidați – slovacul Maroš Šefčovič, actual vicepreședinte al Comisiei, care vizează portofoliul Comerț și securitate economică, Christophe Hansen, propus de Luxemburg pentru Agricultură, maltezul Glenn Micallef, care vrea să fie comisar pentru Echitate între generații, tineret, cultură și sport și Apostolos Tzitzikostas, un multi-milionar grec, pe care Ursula von der Leyen l-ar vrea comisar pentru Transport sustenabil și turism.

Apostolos Tzitzikostas este cel mai bogat dintre comisarii propuși acum. În declarația lui de avere, lista de proprietăți se întinde pe patru pagini. Potrivit Politico, familia lui este una dintre cele mai bogate din nordul Greciei și unul dintre cei mai mari latifundiari din țară, cu terenuri aflate în proprietate de secole.

În total, Apostolos Tzitzikostas este deține total sau parțial 16 apartamente, 655.463 de metri pătrați de terenuri, șase magazine, mai multe garaje și numeroase magazine, în toată Grecia. De asemenea, are acțiuni în valoare de 200.000 de euro în diverse afaceri, de la lactate la energie solară. Unele dintre fermele sale au atras și fonduri europene. Există și un conflict de interese – Apostolos Tzitzikostas are investiții și în turism, iar portofoliul de comisar pe care îl vizează include și turismul, a scris Politico.

Roxana Mînzatu, propunerea României, va fi audiată abia în ultima zi, pe 12 noiembrie. Ea vizează portofoliul Oameni, competențe și pregătire, dar și calitatea de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grec #bani. comisar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.