Un grec cu o averea uimitoare visează la funcția de comisar european: Audiere crucială astăzi

Comisiile Parlamentului European încep, luni, audierea comisarilor propuşi să facă parte din noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, care a primit un al doilea mandat în fruntea executivului UE în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în iunie. În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi – câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei – se vor confrunta cu deputaţii europeni, relatează POLITICO, citat de News.ro

Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o şansă pentru viitorii comisari de a-şi etala cunoştinţele, ci şi un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile puternicei Comisii Europene. Este, aşadar, puţin probabil ca legislatorii să rateze ocazia de a vărsa sânge, la modul figurat, menţionează POLITICO.

Potrivit programului oficial anunțat de Comisia Europeană, astăzi vor fi luați la întrebări patru dintre candidați – slovacul Maroš Šefčovič, actual vicepreședinte al Comisiei, care vizează portofoliul Comerț și securitate economică, Christophe Hansen, propus de Luxemburg pentru Agricultură, maltezul Glenn Micallef, care vrea să fie comisar pentru Echitate între generații, tineret, cultură și sport și Apostolos Tzitzikostas, un multi-milionar grec, pe care Ursula von der Leyen l-ar vrea comisar pentru Transport sustenabil și turism.

Apostolos Tzitzikostas este cel mai bogat dintre comisarii propuși acum. În declarația lui de avere, lista de proprietăți se întinde pe patru pagini. Potrivit Politico, familia lui este una dintre cele mai bogate din nordul Greciei și unul dintre cei mai mari latifundiari din țară, cu terenuri aflate în proprietate de secole.

În total, Apostolos Tzitzikostas este deține total sau parțial 16 apartamente, 655.463 de metri pătrați de terenuri, șase magazine, mai multe garaje și numeroase magazine, în toată Grecia. De asemenea, are acțiuni în valoare de 200.000 de euro în diverse afaceri, de la lactate la energie solară. Unele dintre fermele sale au atras și fonduri europene. Există și un conflict de interese – Apostolos Tzitzikostas are investiții și în turism, iar portofoliul de comisar pe care îl vizează include și turismul, a scris Politico.

Roxana Mînzatu, propunerea României, va fi audiată abia în ultima zi, pe 12 noiembrie. Ea vizează portofoliul Oameni, competențe și pregătire, dar și calitatea de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grec #bani. comisar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.