Un grec cu o averea uimitoare visează la funcția de comisar european: Audiere crucială astăzi

Comisiile Parlamentului European încep, luni, audierea comisarilor propuşi să facă parte din noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, care a primit un al doilea mandat în fruntea executivului UE în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în iunie. În următoarele opt zile, cei 26 de candidaţi – câte unul din fiecare ţară membră, cu excepţia Germaniei – se vor confrunta cu deputaţii europeni, relatează POLITICO, citat de News.ro

Aceste audieri maraton de trei ore nu vor fi doar o şansă pentru viitorii comisari de a-şi etala cunoştinţele, ci şi un moment rar în care Parlamentul are un cuvânt clar de spus cu privire la afacerile puternicei Comisii Europene. Este, aşadar, puţin probabil ca legislatorii să rateze ocazia de a vărsa sânge, la modul figurat, menţionează POLITICO.

Potrivit programului oficial anunțat de Comisia Europeană, astăzi vor fi luați la întrebări patru dintre candidați – slovacul Maroš Šefčovič, actual vicepreședinte al Comisiei, care vizează portofoliul Comerț și securitate economică, Christophe Hansen, propus de Luxemburg pentru Agricultură, maltezul Glenn Micallef, care vrea să fie comisar pentru Echitate între generații, tineret, cultură și sport și Apostolos Tzitzikostas, un multi-milionar grec, pe care Ursula von der Leyen l-ar vrea comisar pentru Transport sustenabil și turism.

Apostolos Tzitzikostas este cel mai bogat dintre comisarii propuși acum. În declarația lui de avere, lista de proprietăți se întinde pe patru pagini. Potrivit Politico, familia lui este una dintre cele mai bogate din nordul Greciei și unul dintre cei mai mari latifundiari din țară, cu terenuri aflate în proprietate de secole.

În total, Apostolos Tzitzikostas este deține total sau parțial 16 apartamente, 655.463 de metri pătrați de terenuri, șase magazine, mai multe garaje și numeroase magazine, în toată Grecia. De asemenea, are acțiuni în valoare de 200.000 de euro în diverse afaceri, de la lactate la energie solară. Unele dintre fermele sale au atras și fonduri europene. Există și un conflict de interese – Apostolos Tzitzikostas are investiții și în turism, iar portofoliul de comisar pe care îl vizează include și turismul, a scris Politico.

Roxana Mînzatu, propunerea României, va fi audiată abia în ultima zi, pe 12 noiembrie. Ea vizează portofoliul Oameni, competențe și pregătire, dar și calitatea de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#grec #bani. comisar #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.