Un japonez se închiriază clienţilor pentru a nu face absolut nimic

Un japonez a trăit permiţându-le oamenilor să îl închirieze pentru a nu face absolut nimic. „Ai putea spune că lipsa mea de individualitate a devenit produsul meu”, a scris el în memorii. A fost angajat de peste 4.000 de ori, iar sarcinile au variat de la banal la bizar.

Shoji Morimoto şi-a început serviciul „Rental Person” în 2018 şi spune că a fost angajat de peste 4.000 de ori, relatează Business Insider.

Odată, o femeie i-a cerut lui Morimoto să o urmărească în timp ce îşi căuta un soţ pe site-urile de matrimoniale. El a povestit cazul în cartea sa de memorii, „Persoana de închiriat care nu face nimic”, a cărei traducere a ajuns în librăriile din SUA pe 9 ianuarie.

Cu altă ocazie, a însoţit un client pentru a depune actele de divorţ. De asemenea, a fost angajat să îşi ia rămas bun de la cineva într-o gară şi a aşteptat un client la linia de sosire a unui maraton.

„Este ca şi cum te-ai uita la televizor. Mulţi oameni consideră televizorul plictisitor, dar mie îmi place”, a spus Morimoto în memoriile sale.

„Închirierea fără obligaţii îmi oferă un divertisment pasiv, chiar dacă, în acest caz, sunt mai degrabă furnizorul de servicii decât utilizatorul”, a spus el.

Există şi misiuni pe care nu le-ar accepta. Morimoto, care este căsătorit şi are un copil, a refuzat o dată un client care i-a cerut să facă sex cu el.

„Am refuzat şi o serie de cereri de a merge la concerte pop”, a scris el. „Nu ştiu prea multe despre muzică, iar majoritatea concertelor la care mi s-a cerut să merg au fost ale unor artişti de care nu am auzit niciodată”.

Morimoto crede că acest „loc de muncă” se potriveşte perfect cu personalitatea sa introvertită: „Clientul vrea să facă ceva, iar eu doar îl urmez. Nu se aşteaptă un angajament profund şi nu este nevoie de personalitate”.

Unii oameni l-au numit „un gigolo new-age” sau „un cerşetor new-age”. Dar Morimoto nu se simte jignit de aceste etichete.

Morimoto obişnuia să perceapă 10.000 de yeni japonezi sau 68 de dolari pentru fiecare rezervare, conform unui raport Reuters din 2022.

În septembrie, el a declarat că nu-şi mai taxează clienţii şi că acceptă doar rambursarea cheltuielilor de călătorie şi a mâncării şi băuturii consumate în timpul întâlnirii.

„În acest moment, trăiesc din economii. Ceea ce fac nu este cu adevărat o afacere. Poate că cel mai bine ar fi să mă gândesc la asta ca la ceva ce fac pentru distracţie (precum o călătorie în străinătate pentru care am economisit)”, a scris el pe X.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#japonez #chirie #lenes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.