Un nou meme devenit viral pe internet. Îl întruchipează pe CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg

După cum știm, pe 4 iulie, cu ocazia Zilei Independenței SUA, Zuckerberg a distribuit un videoclip navigând în timp ce ținea steagul american în mâna dreaptă. Tânărul de 37 de ani a navigat în rolul „Take Me Home, Country Roads” pe muzica lui John Denver în Virginia de Vest.

El a postat videoclipul pe Facebook, dar un utilizator Twitter a postat o versiune mai mică a clipului pe site-ul de microblogging. Videoclipul a devenit viral și de atunci a primit câteva comentarii amuzante. Un meme arată o fotografie a lui Zuckerberg plasată lângă Kate Winslet în scena climatică a Titanicului. Un alt comentariu citea „de ce nu va zbura în spațiu ca toți ceilalți miliardari ciudati” „Mi-aș dori să-l pot readuce la viață pe John Denver doar ca să-l poată da în judecată pe Mark Zuckerberg pentru acest lucru”, se mai spune un comentariu.

Mark Zuckerberg posted a video of himself on Instagram wakeboarding while holding an American flag and set to the music of the late John Denver singing “Take Me Home, Country Roads.”

I saw it, so now you have to see it too. I’m sorry. I did not make the rules.

Happy #July4th pic.twitter.com/FiA9RDP29Z

— Leah McElrath 🏳️‍🌈 (@leahmcelrath) July 4, 2021

Meme-urile despre Zuckerberg făcând surfing nu sunt o noutate deoarece anul trecut, în jurul lunii iulie, el a evoluat pe toate rețelele sociale cu imaginea sa de surfing devenind virală. Imaginea îl arăta agățat pe placa Efoil de 12.000 de dolari, care permite utilizatorilor să alunece deasupra apei. Și pentru a preveni arsurile solare și bronzul, el s-a spumuit și cu protecție solară. Poate un pic prea mult, ca întreaga cadă.

why won’t he fly to space like all the other weirdo billionaires pic.twitter.com/YFitmaA4aQ

— ᑕᕼᑌᑎK (@chunkled) July 4, 2021

#surfing #viral #meme #Mark zuckerberg #internet #Instagram #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.