Un paradis imobiliar se pregăteşte să se confrunte cu dezastrul

14 Aug. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Blocurile de locuinţe, considerate mult timp un paradis în lumea imobiliarelor, ajung să se transforme încet într-un cancer pentru universul american al real-estateului, scrie The Wall Street Journal.

Investitorii au crescut preţurile apartamentelor timp de ani de zile, atraşi de creşterea constantă a chiriilor şi de perspectiva unor profituri uriaşe. Mulţi şi-au asumat prea multe datorii, aşteptând să poată creşte chiriile suficient de repede pentru a le achita, iar nota de plată însumează acum 1 trilion de dolari.
Investitorii sunt puşi într-o situaţie complicată în care vor trebui să returneze sume uriaşe de bani pe care nu i-au încasat aşa cum se aşteptau, ceea ce ar putea duce la un val de credite imobiliare neperformante. În oraşe precum Los Angeles sau San Francisco proprietarii intră în faliment pe bandă rulantă, iar declinul pare să nu se oprească.

Spre deosebire de clădirile de birouri şi centrele comerciale, care au fost afectate puternic de munca la distanţă şi de comerţul electronic, apartamentele de închiriat au rate de neocupare scăzute. Principala problemă a sectorului apartamentelor nu este lipsa cererii – chiriile au crescut vertiginos din 2020 – ci ratele dobânzilor.

Creşterea bruscă a costurilor datoriilor de anul trecut ameninţă acum să lichideze mulţi proprietari de locuinţe de închiriat din întreaga Americă. Valorile clădirilor de apartamente au scăzut cu 14% pentru anul încheiat în iunie, după ce au crescut cu 25% în anul precedent, potrivit agregatorului de date CoStar. Această scădere este aproximativ aceeaşi cu cea a valorilor birourilor.

Restanţele la creditele ipotecare asociate blocurilor de locuinţe sunt scăzute, dar în creştere. Costurile de împrumut s-au dublat, creşterea chiriilor încetineşte, iar cheltuielile de construcţie sunt în creştere.

Valoarea creditelor ipotecare restante a crescut de peste două ori în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, potrivit Mortgage Bankers Association. Aceasta reprezintă aproape de două ori mai mult decât valoarea datoriilor pentru birouri. Furnizorii de date adaugă că o datoria asociată apartamentelor de închiriat a ajuns la 980,7 miliarde de dolari şi urmează să ajungă la scadenţă între 2023 şi 2027.
Proprietarii de clădiri multifamiliale din Los Angeles, Houston şi San Francisco au intrat în incapacitate de plată într-un episod care vizează mii de apartamente.

Blackstone, cel mai mare manager de active alternative din lume, a intrat în incapacitate de plată pentru ipotecile a 11 clădiri de apartamente din Manhattan, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune.
Clădirile de apartamente au reputaţia de a fi o investiţie imobiliară comercială cu risc mai scăzut. Acestea au avut performanţe relativ bune chiar şi în perioadele de recesiune, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008-2009, când piaţa imobiliară s-a prăbuşit. Oamenii au întotdeauna nevoie de un loc unde să locuiască, iar în perioadele de criză, foştii proprietari de locuinţe se îndreptau către piaţa de închiriere.

De asemenea, inflaţia a permis proprietarilor să majoreze chiriile mai mult decât de obicei, ceea ce a sporit valoarea clădirilor lor.
Chiriile cerute au crescut cu 25% în 18 luni, în intervalul 2021 şi 2022, potrivit site-ului de închirieri Apartment List.

În condiţiile în care locuinţele sunt puţine, dezvoltatorii transformă mai multe birouri goale în apartamente. Dar nu toate clădirile sunt candidate la reutilizare, chiar dacă peste 1 miliard de metri pătraţi de spaţii de birouri sunt vacante în SUA.

Pentru mulţi investitori, aceşti factori au justificat plata unor preţuri ridicate. Proprietarii clădirilor de apartamente au împrumutat adesea peste 80% din valoarea clădirii de pe pieţele de obligaţiuni. Cele mai multe împrumuturi pentru apartamente sunt credite ipotecare cu rată fixă, pe termen lung. În timpul pandemiei, însă, investitorii au contractat mai multe împrumuturi pe termen mai scurt, cu rată variabilă.

Mulţi dintre aceşti investitori au mărit chiriile în mod agresiv, mizând pe faptul că ar putea vinde clădirile sau refinanţa datoriile la evaluări mult mai mari odată ce clădirile ar genera venituri mai mari din chirii.

Însă puţini au anticipat că ratele dobânzilor ar putea creşte atât de repede, împingând în jos valoarea clădirilor şi forţând proprietarii să se refinanţeze la rate mult mai mari. Băncile regionale, o sursă crucială de finanţare, acordă astăzi mult mai puţine împrumuturi, ceea ce face mai dificilă refinanţarea creditelor ipotecare. Creşterea chiriilor a încetinit brusc în multe oraşe din SUA, în timp ce inflaţia şi creşterea primelor de asigurare au majorat costul de funcţionare a clădirilor.

Chiar şi unii investitori veterani în domeniul imobiliar care au rezistat furtunilor din trecut par vulnerabili. Veritas Investments, unul dintre cei mai mari proprietari din San Francisco, şi partenerii săi au intrat în incapacitate de plată a datoriilor care susţin 95 de clădiri de închiriat în cursul anului trecut. Ca urmare, riscă să piardă mai mult de o treime din portofoliul său din San Francisco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.