„Un prieten” al lui Plahotniuc a fost ales șef al celui mai mare producător de zahăr

Fostul premier Pavel Filip a fost numit director Sudzucker Moldova, cel mai mare producător de zahăr. Candidatura sa a fost votată de Consiliul de administrație al companiei, se arată în informația întreprinderii. Până la numirea în funcție, Pavel Filip a deținut membru al Comitetului de Conducere al întreprinderii.

În același timp, Rostislav Magdei va fi director de Producere, Anatolie Gorodenco – director Materie primă, Adrian Lipcan – director Vânzări, iar Doina Donici va fi director general adjunct și director financiar. Valerii Nicușor și Alexei Fortuna au fost numiți administratori ai subsidiarei Agro-SZM.

Pavel Filip a fost membru al Partidului Democrat condus de Vlad Plahotniuc. A deținut funția de premier la Republicii Moldova în perioada 2016-2019. A demisionat după ce liderul PD Vlad Plahotniuc a fugit din Republica Moldova.

În 2008, a fost numit șef la Tutun-CTC, societate cu capital majoritar de stat. În 2011, a fost învestit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, instituție pe care a condus-o până ianuarie 2016.

În 2010, în perioada mandatului său la Tutun-CTC, Filip a aderat la PDM și a fost inclus în lista de candidați ai formațiunii pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. În 2014, pentru o scurtă perioadă, a fost deputat, după care a revenit în funcția de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. A deținut anterior și funcția ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, director general la Bucuria.

În calitate de președinte al organizației municipale a Partidului Democrat, Pavel Filip este cel care l-a propus pe Vladimir Plahotniuc, în iulie 2014, la distincția de stat supremă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#filip #sudzucker #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.