Un „vultur” de pe Wall Street a investit 250 de milioane USD într-un fond care ascunde de ochii autorităţilor banii

Paul Singer, care a intrat în lumina reflectoarelor după ce l-a găzduit Samuel Alito, judecătorul Curţii Supreme de Justiţie din SUA în avionul său privat, este din nou în centrul atenţiei după ce a plasat aproape 250 de milioane de dolari într-un fond care scuteşte investitorii de responsabilitatea transparenţei, scrie Bloomberg.

Timp de 12 ani el a trimis peste 240 de milioane de dolari într-un DAF (donor advised fund – n.r), care oferă un ansamblu larg de avantaje fiscal donatorilor, fără să oblige la transparenţă.

Generozitatea lui Singer se află în centrul atenţiei după ce ProPublica a relatat despre relaţia lui Alito cu managerul fondului de hedging, inclusiv episodul unei voiaj al judecătorului cu avionul lui Singer.

Donaţiile sale către organizaţiile politice republicane au totalizat peste 80 de milioane de dolari în ultimul deceniu, la care se adaugă alte milioane de dolari către organizaţii nonprofit, a relatat ProPublica.

Cu toate acestea, datele publice reprezintă doar o mică parte din uriaşa influenţă pe care ar putea să o exercite „vulturul” de pe WallStreet. Unde ajung în cele din urmă sutele de milioane de dolari trimise către DAF este un mister.

Singer, în vârstă de 78 de ani, este doar unul dintre cei mai bogaţi oameni din America care au apelat la DAF-uri pentru donaţiile fundaţiilor lor.

Bloomberg a scris anul trecut că fundaţia familiei megadonatorului conservator Robert Mercer, care a donat mult timp în principal organizaţiilor non-profit, a început să scrie cecuri mai mari către un DAF începând din 2018, cam în perioada în care rolul lui Mercer şi al fiicei sale Rebekah în politica conservatoare a primit o explozie de atenţie negativă.

În general, fundaţiile sunt obligate să deblocheze anual 5% din activele lor şi să raporteze public fiecare donaţie caritabilă. DAF-urile, în esenţă conturi de investiţii care sunt considerate organizaţii de caritate, îndeplinesc această obligaţie , permiţând în acelaşi timp fundaţiilor să mascheze donaţiile lor.

Singer, la rândul său, a băgat mai mulţi bani în DAF de-a lungul anilor. Aproximativ 46 de milioane de dolari, sau 90% din donaţiile fundaţiei sale eponime, au fost trimise în fond în 2021, conform celor mai recente date fiscal disponibile. El are o avere estimată la 3,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#paul singer #investiție #Wall Street

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”