Una din liderele opoziției belaruse, Maria Kolesnikova, riscă până la 12 ani de închisoare. Ce acuzații i se aduc

Figura de prim-plan a opoziției Maria Kolesnikova, care este în prezent încarcerată în afara capitalei Minsk, ar putea primi o condamnare de până la 12 ani de închisoare în baza unor noi acuzații, au anunțat vineri forțele de opoziție, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Kolesnikova urmează să fie judecată pentru că a conspirat să ajungă ilegal la putere și pentru că a fondat și condus o organizație extremistă, acuzații care ar putea duce la o condamnare de până la 12 ani de închisoare, se menționează într-un comunicat al opoziției.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, este o membră a Consiliului de coordonare al opoziției care a militat pentru o tranziție pașnică de putere în Belarus.

După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia președintelui Alexandr Lukașenko, ea a fost răpită de serviciul secret KGB la Minsk în luna septembrie.

Acuzațiile sunt motivate politic și nu au bază legală, a declarat echipa politicianului de opoziție Viktor Babariko.

Detenția înaintea procesului a fost prelungită în cazul Mariei Kolesnikova cu două luni în luna ianuarie, până la data de 8 martie.

Ea a lucrat pentru Babariko, care intenționa inițial să candideze împotriva președintelui Alexandr Lukașenko în alegerile de la 9 august, dar a fost reținut. Maria Kolesnikova a intrat atunci în atenția internațională alături de Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Zepkalo, alte figuri din prim-planul mișcării de protest.

Kolesnikova s-a alăturat protestelor în masă după scrutinul contestat. Ea a reușit să dejoace o tentativă a forțelor de securitate de a o forța să plece din țară în Ucraina, după ce și-a rupt pașaportul la frontieră și a fost încarcerată sub acuzația că a pus în pericol siguranța națională.

În pofida protestelor internaționale, ea se află de atunci în închisoare.

Potrivit Vesna, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, peste 160 de deținuți politici sunt reținuți în prezent în închisori din Belarus în legătură cu protestele.

Poliția din Belarus a arestat peste 30.000 de persoane de la începutul demonstrațiilor împotriva rezultatului votului din august anul trecut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.