Una din liderele opoziției belaruse, Maria Kolesnikova, riscă până la 12 ani de închisoare. Ce acuzații i se aduc

Figura de prim-plan a opoziției Maria Kolesnikova, care este în prezent încarcerată în afara capitalei Minsk, ar putea primi o condamnare de până la 12 ani de închisoare în baza unor noi acuzații, au anunțat vineri forțele de opoziție, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Kolesnikova urmează să fie judecată pentru că a conspirat să ajungă ilegal la putere și pentru că a fondat și condus o organizație extremistă, acuzații care ar putea duce la o condamnare de până la 12 ani de închisoare, se menționează într-un comunicat al opoziției.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, este o membră a Consiliului de coordonare al opoziției care a militat pentru o tranziție pașnică de putere în Belarus.

După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia președintelui Alexandr Lukașenko, ea a fost răpită de serviciul secret KGB la Minsk în luna septembrie.

Acuzațiile sunt motivate politic și nu au bază legală, a declarat echipa politicianului de opoziție Viktor Babariko.

Detenția înaintea procesului a fost prelungită în cazul Mariei Kolesnikova cu două luni în luna ianuarie, până la data de 8 martie.

Ea a lucrat pentru Babariko, care intenționa inițial să candideze împotriva președintelui Alexandr Lukașenko în alegerile de la 9 august, dar a fost reținut. Maria Kolesnikova a intrat atunci în atenția internațională alături de Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Zepkalo, alte figuri din prim-planul mișcării de protest.

Kolesnikova s-a alăturat protestelor în masă după scrutinul contestat. Ea a reușit să dejoace o tentativă a forțelor de securitate de a o forța să plece din țară în Ucraina, după ce și-a rupt pașaportul la frontieră și a fost încarcerată sub acuzația că a pus în pericol siguranța națională.

În pofida protestelor internaționale, ea se află de atunci în închisoare.

Potrivit Vesna, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, peste 160 de deținuți politici sunt reținuți în prezent în închisori din Belarus în legătură cu protestele.

Poliția din Belarus a arestat peste 30.000 de persoane de la începutul demonstrațiilor împotriva rezultatului votului din august anul trecut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!