Una din liderele opoziției belaruse, Maria Kolesnikova, riscă până la 12 ani de închisoare. Ce acuzații i se aduc

Figura de prim-plan a opoziției Maria Kolesnikova, care este în prezent încarcerată în afara capitalei Minsk, ar putea primi o condamnare de până la 12 ani de închisoare în baza unor noi acuzații, au anunțat vineri forțele de opoziție, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Kolesnikova urmează să fie judecată pentru că a conspirat să ajungă ilegal la putere și pentru că a fondat și condus o organizație extremistă, acuzații care ar putea duce la o condamnare de până la 12 ani de închisoare, se menționează într-un comunicat al opoziției.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, este o membră a Consiliului de coordonare al opoziției care a militat pentru o tranziție pașnică de putere în Belarus.

După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia președintelui Alexandr Lukașenko, ea a fost răpită de serviciul secret KGB la Minsk în luna septembrie.

Acuzațiile sunt motivate politic și nu au bază legală, a declarat echipa politicianului de opoziție Viktor Babariko.

Detenția înaintea procesului a fost prelungită în cazul Mariei Kolesnikova cu două luni în luna ianuarie, până la data de 8 martie.

Ea a lucrat pentru Babariko, care intenționa inițial să candideze împotriva președintelui Alexandr Lukașenko în alegerile de la 9 august, dar a fost reținut. Maria Kolesnikova a intrat atunci în atenția internațională alături de Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Zepkalo, alte figuri din prim-planul mișcării de protest.

Kolesnikova s-a alăturat protestelor în masă după scrutinul contestat. Ea a reușit să dejoace o tentativă a forțelor de securitate de a o forța să plece din țară în Ucraina, după ce și-a rupt pașaportul la frontieră și a fost încarcerată sub acuzația că a pus în pericol siguranța națională.

În pofida protestelor internaționale, ea se află de atunci în închisoare.

Potrivit Vesna, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, peste 160 de deținuți politici sunt reținuți în prezent în închisori din Belarus în legătură cu protestele.

Poliția din Belarus a arestat peste 30.000 de persoane de la începutul demonstrațiilor împotriva rezultatului votului din august anul trecut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.