Una din liderele opoziției belaruse, Maria Kolesnikova, riscă până la 12 ani de închisoare. Ce acuzații i se aduc

Figura de prim-plan a opoziției Maria Kolesnikova, care este în prezent încarcerată în afara capitalei Minsk, ar putea primi o condamnare de până la 12 ani de închisoare în baza unor noi acuzații, au anunțat vineri forțele de opoziție, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Kolesnikova urmează să fie judecată pentru că a conspirat să ajungă ilegal la putere și pentru că a fondat și condus o organizație extremistă, acuzații care ar putea duce la o condamnare de până la 12 ani de închisoare, se menționează într-un comunicat al opoziției.

Maria Kolesnikova, în vârstă de 38 de ani, este o membră a Consiliului de coordonare al opoziției care a militat pentru o tranziție pașnică de putere în Belarus.

După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia președintelui Alexandr Lukașenko, ea a fost răpită de serviciul secret KGB la Minsk în luna septembrie.

Acuzațiile sunt motivate politic și nu au bază legală, a declarat echipa politicianului de opoziție Viktor Babariko.

Detenția înaintea procesului a fost prelungită în cazul Mariei Kolesnikova cu două luni în luna ianuarie, până la data de 8 martie.

Ea a lucrat pentru Babariko, care intenționa inițial să candideze împotriva președintelui Alexandr Lukașenko în alegerile de la 9 august, dar a fost reținut. Maria Kolesnikova a intrat atunci în atenția internațională alături de Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Zepkalo, alte figuri din prim-planul mișcării de protest.

Kolesnikova s-a alăturat protestelor în masă după scrutinul contestat. Ea a reușit să dejoace o tentativă a forțelor de securitate de a o forța să plece din țară în Ucraina, după ce și-a rupt pașaportul la frontieră și a fost încarcerată sub acuzația că a pus în pericol siguranța națională.

În pofida protestelor internaționale, ea se află de atunci în închisoare.

Potrivit Vesna, o organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului, peste 160 de deținuți politici sunt reținuți în prezent în închisori din Belarus în legătură cu protestele.

Poliția din Belarus a arestat peste 30.000 de persoane de la începutul demonstrațiilor împotriva rezultatului votului din august anul trecut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de energie după atacurile masive lansate noaptea trecută de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, avertizează economistul Sergiu Tofilat. Situația pune presiune majoră pe capacitatea de import a țării și riscă să ducă la deconectări sau scumpiri, dacă populația nu reduce consumul în intervalele critice 7:00–11:00 și 18:00–23:00, perioade în care prețurile din România sunt de două-trei ori mai mari decât nivelul mediu inclus în tariful local. În unele zile, energia ajunge la 300–600 euro/MWh.

Tofilat explică faptul că, în lipsa economisirii, Moldova poate ajunge în scenariul pesimist, în care nu există suficiente capacități de import și au loc deconectări. Cel mai probabil este scenariul intermediar, în care statul va cumpăra energie scumpă de pe bursă sau prin contracte de avarie, ceea ce va impune inevitabil majorări de tarif. În scenariul optimist, Ucraina ar reuși să repare rapid unele centrale și să reducă importurile, eliberând capacitate pe linii pentru Moldova.

Deficitul energetic se explică prin faptul că țara produce doar o parte din consum, iar restul depinde de importuri din România. În orele de vârf, lipsesc aproximativ 600 MWh, însă capacitatea maximă de import este de doar 345 MWh. Până recent, Moldova folosea cota neutilizată de Ucraina, dar acest mecanism nu mai funcționează din cauza bombardamentelor continue asupra sistemului energetic ucrainean.

Potrivit lui Tofilat, autoritățile cunoșteau această problemă de aproape un an. La ședința CSE din 16 ianuarie 2025, Guvernul a cerut UE zece generatoare gratuite, însă Bruxellesul a transmis repetat că sprijinul nerambursabil merge prioritar către Ucraina și că Moldova trebuie să identifice soluții pe piață sau din mediul privat. Ministerul Energiei a reiterat riscurile în martie și august 2025, însă deciziile nu au fost executate, iar situația a rămas neschimbată.

Economistul susține că situația putea fi atenuată dacă se avansau la timp soluțiile tehnice: achiziția unor generatoare modulare de mare capacitate, precum turbinele mobile TM2500, și mobilizarea mediului de afaceri prin garanții de achiziție a energiei. El solicită convocarea urgentă a Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului rece, unde antreprenorii din domeniul energetic ar putea contribui rapid la identificarea soluțiilor necesare. Tofilat afirmă că, deși a fost desemnat membru al acestei comisii, nu a fost invitat la ședința din 18 septembrie și speră că situația nu se va repeta.

Pe termen mediu, sunt necesare investiții masive în noi centrale electrice, capacități regenerabile, sisteme de stocare și interconexiuni suplimentare cu România și Ucraina. Până atunci, avertizează Tofilat, soluția imediată rămâne reducerea consumului în orele de vârf, pentru a evita deconectările și creșterea tarifelor.