Unde am ajuns? Moldova, pusă pe hartă lângă Madagascar la risc investițional

Piețele financiare globale rămân inegale în 2026, iar diferențele de risc între state sunt mai mari ca oricând, arată o analiză bazată pe estimările profesorului Aswath Damodaran.

Potrivit datelor, cele mai riscante piețe din lume sunt dominate de state afectate de conflicte, sancțiuni sau colaps economic. Belarus, Lebanon, Sudan și Venezuela conduc clasamentul global, cu prime de risc de 30,9%, cel mai ridicat nivel înregistrat.

În acest context, Republica Moldova se regăsește în categoria economiilor cu risc ridicat, având o primă de risc de 12,6%, similară unor state precum Madagascar. Indicatorul reflectă randamentul suplimentar pe care investitorii îl cer pentru a-și asuma riscurile specifice fiecărei țări.

Datele arată că doar 19 state din lume au prime de risc sub 5%, ceea ce le face cele mai sigure destinații pentru investiții. Printre acestea se numără economii dezvoltate precum Canada, Germania, Elveția sau Singapore, cu niveluri de aproximativ 4,2%.

Statele Unite ale Americii înregistrează o primă de risc de 4,5%, ușor peste alte economii dezvoltate, pe fondul volatilității piețelor și al incertitudinilor politice recente.

În Europa, diferențele sunt vizibile: Spania și Portugalia au prime de risc de circa 5,8%, Italia – 6,7%, iar Grecia ajunge la 7,1%, pe fondul efectelor persistente ale crizei datoriilor din 2009.

La polul opus, statele afectate de războaie sau sancțiuni, precum Ucraina, Siria și Yemen, înregistrează prime de risc de aproape 20%, reflectând instabilitatea severă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#risc #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Donald Trump a propus o creștere fără precedent a bugetului militar al Statele Unite ale Americii, pentru anul 2027, în contextul intensificării cheltuielilor pentru înarmare, modernizarea armatei și conflictul cu Iranul.

Potrivit Bloomberg, Casa Albă a solicitat Congresului un buget de aproximativ 1,5 trilioane de dolari pentru Pentagon, în creștere cu circa 500 de miliarde de dolari față de anul curent, ceea ce înseamnă o majorare de 1,5 ori.

Directorul biroului bugetar al Casei Albe, Russell Vought, a declarat că această inițiativă urmărește consolidarea securității naționale și menținerea supremației militare a SUA într-un context global tensionat.

În urma acestei majorări, cheltuielile militare ale SUA ar urma să ajungă la aproximativ 4,5% din PIB, iar ritmul de creștere ar fi cel mai mare de la începutul anilor 1950, în perioada războiului din Coreea, potrivit analistului Jessica Riedl.

Noua strategie de apărare include finanțarea unor programe majore, precum sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome” și proiectul naval „Golden Fleet”, care prevede construcția a 25 de nave de luptă de nouă generație, echipate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

De asemenea, Pentagonul intenționează să crească achizițiile de avioane de luptă F-35, de la 47 la 85 de unități, să majoreze bugetul pentru armament de la 205 la 260 de miliarde de dolari și să sporească investițiile în cercetare și dezvoltare până la 220 de miliarde de dolari.

Pentru a acoperi aceste cheltuieli, administrația Trump ia în calcul finanțarea parțială prin tarife și taxe impuse altor state, dar și prin reducerea cu 10% a cheltuielilor non-militare și eliminarea unor subvenții pentru energia verde, estimate la 15 miliarde de dolari.