Ungaria sfidează Europa și semnează un nou acord cu Rusia de livrare a gazelor

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat noi acorduri pentru a asigura accesul continuu al țării la energia rusă, un semn al legăturilor diplomatice și comerciale continue ale țării cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian și Reuters.

Vorbind la o conferință de presă la Moscova, Szijjártó a spus că gigantul energetic de stat rus Gazprom va menţine opţiunea de a furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, transmite Reuters.

Prețul gazului, care ar ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, va fi limitat la 150 euro pe metru cub, a spus el, ca parte a unui acord, care prevede o plată amânată dacă prețurile cresc peste acest plafon.

Premierul Ungariei Viktor Orban a promovat legături bune cu Moscova în ultimul deceniu şi a evitat criticile personale la adresa preşedintelui Vladimir Putin, în ciuda condamnării atacului Rusiei asupra Ucrainei.
După discuţii cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak la Moscova, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto a mai spus pe pagina sa de Facebook că grupul maghiar de petrol şi gaze MOL va plăti taxe de tranzit direct operatorului de conducte ucrainean Ukrtransnafta, pentru livrările de ţiţei prin conducta Drujba.

Ukrtransnafta a notificat operatorului de conducte din Rusia Transneft cu privire la planurile sale de a majora taxa pe care o percepe pentru tranzitul petrolului, au declarat surse pentru Reuters, la sfârşitul lunii trecute.

Szijjarto vizitează Moscova pentru discuţii, de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, în ciuda criticilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Ungaria, care nu are ieşire la mare, primeşte 80-85% din gazul său din Rusia, iar Szijjarto a spus că anul trecut aproximativ 80% din importurile de ţiţei au sosit din Rusia.

În timp ce ţările din vestul Europei au făcut eforturi serioase pentru a se îndepărta de gazul rusesc, Ungaria primeşte 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia, în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021.
Gazul este livrat în principal prin conducta Turkstream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina pentru a transporta gaz rusesc în sudul Europei.

”Gazprom menţine opţiunea că, dacă avem nevoie, pentru pregătirile pentru iarnă sau pentru umplerea depozitelor… putem cumpăra gaz suplimentar faţă de cantitatea stabilită în acordul pe termen lung”, a spus Szijjarto.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit posibila cantitate de gaz suplimentar care ar putea fi furnizată de Moscova în acest an.

”Gazprom va lua în considerare posibilitatea de a furniza volume extracontractuale de gaze naturale Ungariei în 2023 şi de a aplica o plată amânată pentru aceste livrări”, a spus Gazprom într-un comunicat, potrivit News.ro.
Szijjarto a spus că Novak l-a asigurat că transporturile de gaze prin conducta Turkstream vor veni fără întreruperi.

Turkstream va fi oprit pentru întreţinere în perioada 5-12 iunie, potrivit datelor publicate anterior de operatorul bulgar de transport de gaze Bulgartransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Szijjarto a mai spus că compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom a fost de acord să modifice un contract, semnat iniţial în 2014, pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria.

Rosatom a primit contractul pentru construirea a două reactoare VVER de 1,2 gigawaţi, adăugându-se celor patru reactoare existente, fără o licitaţie internaţională.
Potrivit ministrului ungar, contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul mult întârziat vor fi modificate, iar Comisia Europeană va trebui să aprobe modificările. El nu a dat mai multe detalii.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.