Ungaria sfidează Europa și semnează un nou acord cu Rusia de livrare a gazelor

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat noi acorduri pentru a asigura accesul continuu al țării la energia rusă, un semn al legăturilor diplomatice și comerciale continue ale țării cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian și Reuters.

Vorbind la o conferință de presă la Moscova, Szijjártó a spus că gigantul energetic de stat rus Gazprom va menţine opţiunea de a furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, transmite Reuters.

Prețul gazului, care ar ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, va fi limitat la 150 euro pe metru cub, a spus el, ca parte a unui acord, care prevede o plată amânată dacă prețurile cresc peste acest plafon.

Premierul Ungariei Viktor Orban a promovat legături bune cu Moscova în ultimul deceniu şi a evitat criticile personale la adresa preşedintelui Vladimir Putin, în ciuda condamnării atacului Rusiei asupra Ucrainei.
După discuţii cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak la Moscova, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto a mai spus pe pagina sa de Facebook că grupul maghiar de petrol şi gaze MOL va plăti taxe de tranzit direct operatorului de conducte ucrainean Ukrtransnafta, pentru livrările de ţiţei prin conducta Drujba.

Ukrtransnafta a notificat operatorului de conducte din Rusia Transneft cu privire la planurile sale de a majora taxa pe care o percepe pentru tranzitul petrolului, au declarat surse pentru Reuters, la sfârşitul lunii trecute.

Szijjarto vizitează Moscova pentru discuţii, de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, în ciuda criticilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Ungaria, care nu are ieşire la mare, primeşte 80-85% din gazul său din Rusia, iar Szijjarto a spus că anul trecut aproximativ 80% din importurile de ţiţei au sosit din Rusia.

În timp ce ţările din vestul Europei au făcut eforturi serioase pentru a se îndepărta de gazul rusesc, Ungaria primeşte 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia, în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021.
Gazul este livrat în principal prin conducta Turkstream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina pentru a transporta gaz rusesc în sudul Europei.

”Gazprom menţine opţiunea că, dacă avem nevoie, pentru pregătirile pentru iarnă sau pentru umplerea depozitelor… putem cumpăra gaz suplimentar faţă de cantitatea stabilită în acordul pe termen lung”, a spus Szijjarto.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit posibila cantitate de gaz suplimentar care ar putea fi furnizată de Moscova în acest an.

”Gazprom va lua în considerare posibilitatea de a furniza volume extracontractuale de gaze naturale Ungariei în 2023 şi de a aplica o plată amânată pentru aceste livrări”, a spus Gazprom într-un comunicat, potrivit News.ro.
Szijjarto a spus că Novak l-a asigurat că transporturile de gaze prin conducta Turkstream vor veni fără întreruperi.

Turkstream va fi oprit pentru întreţinere în perioada 5-12 iunie, potrivit datelor publicate anterior de operatorul bulgar de transport de gaze Bulgartransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Szijjarto a mai spus că compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom a fost de acord să modifice un contract, semnat iniţial în 2014, pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria.

Rosatom a primit contractul pentru construirea a două reactoare VVER de 1,2 gigawaţi, adăugându-se celor patru reactoare existente, fără o licitaţie internaţională.
Potrivit ministrului ungar, contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul mult întârziat vor fi modificate, iar Comisia Europeană va trebui să aprobe modificările. El nu a dat mai multe detalii.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.