Ungaria sfidează Europa și semnează un nou acord cu Rusia de livrare a gazelor

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat noi acorduri pentru a asigura accesul continuu al țării la energia rusă, un semn al legăturilor diplomatice și comerciale continue ale țării cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian și Reuters.

Vorbind la o conferință de presă la Moscova, Szijjártó a spus că gigantul energetic de stat rus Gazprom va menţine opţiunea de a furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, transmite Reuters.

Prețul gazului, care ar ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, va fi limitat la 150 euro pe metru cub, a spus el, ca parte a unui acord, care prevede o plată amânată dacă prețurile cresc peste acest plafon.

Premierul Ungariei Viktor Orban a promovat legături bune cu Moscova în ultimul deceniu şi a evitat criticile personale la adresa preşedintelui Vladimir Putin, în ciuda condamnării atacului Rusiei asupra Ucrainei.
După discuţii cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak la Moscova, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto a mai spus pe pagina sa de Facebook că grupul maghiar de petrol şi gaze MOL va plăti taxe de tranzit direct operatorului de conducte ucrainean Ukrtransnafta, pentru livrările de ţiţei prin conducta Drujba.

Ukrtransnafta a notificat operatorului de conducte din Rusia Transneft cu privire la planurile sale de a majora taxa pe care o percepe pentru tranzitul petrolului, au declarat surse pentru Reuters, la sfârşitul lunii trecute.

Szijjarto vizitează Moscova pentru discuţii, de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, în ciuda criticilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Ungaria, care nu are ieşire la mare, primeşte 80-85% din gazul său din Rusia, iar Szijjarto a spus că anul trecut aproximativ 80% din importurile de ţiţei au sosit din Rusia.

În timp ce ţările din vestul Europei au făcut eforturi serioase pentru a se îndepărta de gazul rusesc, Ungaria primeşte 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia, în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021.
Gazul este livrat în principal prin conducta Turkstream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina pentru a transporta gaz rusesc în sudul Europei.

”Gazprom menţine opţiunea că, dacă avem nevoie, pentru pregătirile pentru iarnă sau pentru umplerea depozitelor… putem cumpăra gaz suplimentar faţă de cantitatea stabilită în acordul pe termen lung”, a spus Szijjarto.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit posibila cantitate de gaz suplimentar care ar putea fi furnizată de Moscova în acest an.

”Gazprom va lua în considerare posibilitatea de a furniza volume extracontractuale de gaze naturale Ungariei în 2023 şi de a aplica o plată amânată pentru aceste livrări”, a spus Gazprom într-un comunicat, potrivit News.ro.
Szijjarto a spus că Novak l-a asigurat că transporturile de gaze prin conducta Turkstream vor veni fără întreruperi.

Turkstream va fi oprit pentru întreţinere în perioada 5-12 iunie, potrivit datelor publicate anterior de operatorul bulgar de transport de gaze Bulgartransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Szijjarto a mai spus că compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom a fost de acord să modifice un contract, semnat iniţial în 2014, pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria.

Rosatom a primit contractul pentru construirea a două reactoare VVER de 1,2 gigawaţi, adăugându-se celor patru reactoare existente, fără o licitaţie internaţională.
Potrivit ministrului ungar, contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul mult întârziat vor fi modificate, iar Comisia Europeană va trebui să aprobe modificările. El nu a dat mai multe detalii.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.