Ungaria sfidează Europa și semnează un nou acord cu Rusia de livrare a gazelor

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat noi acorduri pentru a asigura accesul continuu al țării la energia rusă, un semn al legăturilor diplomatice și comerciale continue ale țării cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian și Reuters.

Vorbind la o conferință de presă la Moscova, Szijjártó a spus că gigantul energetic de stat rus Gazprom va menţine opţiunea de a furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, transmite Reuters.

Prețul gazului, care ar ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, va fi limitat la 150 euro pe metru cub, a spus el, ca parte a unui acord, care prevede o plată amânată dacă prețurile cresc peste acest plafon.

Premierul Ungariei Viktor Orban a promovat legături bune cu Moscova în ultimul deceniu şi a evitat criticile personale la adresa preşedintelui Vladimir Putin, în ciuda condamnării atacului Rusiei asupra Ucrainei.
După discuţii cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak la Moscova, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto a mai spus pe pagina sa de Facebook că grupul maghiar de petrol şi gaze MOL va plăti taxe de tranzit direct operatorului de conducte ucrainean Ukrtransnafta, pentru livrările de ţiţei prin conducta Drujba.

Ukrtransnafta a notificat operatorului de conducte din Rusia Transneft cu privire la planurile sale de a majora taxa pe care o percepe pentru tranzitul petrolului, au declarat surse pentru Reuters, la sfârşitul lunii trecute.

Szijjarto vizitează Moscova pentru discuţii, de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, în ciuda criticilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Ungaria, care nu are ieşire la mare, primeşte 80-85% din gazul său din Rusia, iar Szijjarto a spus că anul trecut aproximativ 80% din importurile de ţiţei au sosit din Rusia.

În timp ce ţările din vestul Europei au făcut eforturi serioase pentru a se îndepărta de gazul rusesc, Ungaria primeşte 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia, în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021.
Gazul este livrat în principal prin conducta Turkstream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina pentru a transporta gaz rusesc în sudul Europei.

”Gazprom menţine opţiunea că, dacă avem nevoie, pentru pregătirile pentru iarnă sau pentru umplerea depozitelor… putem cumpăra gaz suplimentar faţă de cantitatea stabilită în acordul pe termen lung”, a spus Szijjarto.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit posibila cantitate de gaz suplimentar care ar putea fi furnizată de Moscova în acest an.

”Gazprom va lua în considerare posibilitatea de a furniza volume extracontractuale de gaze naturale Ungariei în 2023 şi de a aplica o plată amânată pentru aceste livrări”, a spus Gazprom într-un comunicat, potrivit News.ro.
Szijjarto a spus că Novak l-a asigurat că transporturile de gaze prin conducta Turkstream vor veni fără întreruperi.

Turkstream va fi oprit pentru întreţinere în perioada 5-12 iunie, potrivit datelor publicate anterior de operatorul bulgar de transport de gaze Bulgartransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Szijjarto a mai spus că compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom a fost de acord să modifice un contract, semnat iniţial în 2014, pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria.

Rosatom a primit contractul pentru construirea a două reactoare VVER de 1,2 gigawaţi, adăugându-se celor patru reactoare existente, fără o licitaţie internaţională.
Potrivit ministrului ungar, contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul mult întârziat vor fi modificate, iar Comisia Europeană va trebui să aprobe modificările. El nu a dat mai multe detalii.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie