Ungaria sfidează Europa și semnează un nou acord cu Rusia de livrare a gazelor

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat noi acorduri pentru a asigura accesul continuu al țării la energia rusă, un semn al legăturilor diplomatice și comerciale continue ale țării cu Moscova pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian și Reuters.

Vorbind la o conferință de presă la Moscova, Szijjártó a spus că gigantul energetic de stat rus Gazprom va menţine opţiunea de a furniza o cantitate suplimentară de gaze Ungariei în acest an, pe lângă livrările convenite în cadrul unui acord pe termen lung, transmite Reuters.

Prețul gazului, care ar ajunge în Ungaria prin conducta Turkstream, va fi limitat la 150 euro pe metru cub, a spus el, ca parte a unui acord, care prevede o plată amânată dacă prețurile cresc peste acest plafon.

Premierul Ungariei Viktor Orban a promovat legături bune cu Moscova în ultimul deceniu şi a evitat criticile personale la adresa preşedintelui Vladimir Putin, în ciuda condamnării atacului Rusiei asupra Ucrainei.
După discuţii cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak la Moscova, ministrul maghiar de Externe Peter Szijjarto a mai spus pe pagina sa de Facebook că grupul maghiar de petrol şi gaze MOL va plăti taxe de tranzit direct operatorului de conducte ucrainean Ukrtransnafta, pentru livrările de ţiţei prin conducta Drujba.

Ukrtransnafta a notificat operatorului de conducte din Rusia Transneft cu privire la planurile sale de a majora taxa pe care o percepe pentru tranzitul petrolului, au declarat surse pentru Reuters, la sfârşitul lunii trecute.

Szijjarto vizitează Moscova pentru discuţii, de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, în ciuda criticilor de ambele maluri ale Atlanticului.

Ungaria, care nu are ieşire la mare, primeşte 80-85% din gazul său din Rusia, iar Szijjarto a spus că anul trecut aproximativ 80% din importurile de ţiţei au sosit din Rusia.

În timp ce ţările din vestul Europei au făcut eforturi serioase pentru a se îndepărta de gazul rusesc, Ungaria primeşte 4,5 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz pe an din Rusia, în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021.
Gazul este livrat în principal prin conducta Turkstream, care permite Moscovei să ocolească Ucraina pentru a transporta gaz rusesc în sudul Europei.

”Gazprom menţine opţiunea că, dacă avem nevoie, pentru pregătirile pentru iarnă sau pentru umplerea depozitelor… putem cumpăra gaz suplimentar faţă de cantitatea stabilită în acordul pe termen lung”, a spus Szijjarto.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit posibila cantitate de gaz suplimentar care ar putea fi furnizată de Moscova în acest an.

”Gazprom va lua în considerare posibilitatea de a furniza volume extracontractuale de gaze naturale Ungariei în 2023 şi de a aplica o plată amânată pentru aceste livrări”, a spus Gazprom într-un comunicat, potrivit News.ro.
Szijjarto a spus că Novak l-a asigurat că transporturile de gaze prin conducta Turkstream vor veni fără întreruperi.

Turkstream va fi oprit pentru întreţinere în perioada 5-12 iunie, potrivit datelor publicate anterior de operatorul bulgar de transport de gaze Bulgartransgaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Szijjarto a mai spus că compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom a fost de acord să modifice un contract, semnat iniţial în 2014, pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria.

Rosatom a primit contractul pentru construirea a două reactoare VVER de 1,2 gigawaţi, adăugându-se celor patru reactoare existente, fără o licitaţie internaţională.
Potrivit ministrului ungar, contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul mult întârziat vor fi modificate, iar Comisia Europeană va trebui să aprobe modificările. El nu a dat mai multe detalii.

#gaz #Ungaria #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.