Ungurii, care au o bancă în Moldova, și-au scos la vânzare OTP Bank România

OTP Bank România, controlată de grupul maghiar OTP Bank, a fost scoasă la vânzare, au afirmat surse din piața bancară pentru Economedia.

Banca a confirmat că ia în calcul vânzarea OTP Bank România, testează piața, proces estimat să dureze câteva luni şi, în cazul succesului licitaţiei, posibilul acord de vânzare ar fi semnat în aproximativ un an.

„În ultimii patru ani, OTP Bank România și-a dublat dimensiunea, și-a sporit cu 50% numărul de clienți, a implementat numeroase inițiative, cu precădere în zona de digitalizare și a creat o cultură agilă, orientată spre client. În paralel cu strategia de creștere organică a băncii, Grupul OTP a decis extinderea gamei de opțiuni strategice ale OTP Bank România prin testarea pieței în vederea unei posibile vânzări a băncii”, arată un comunicat oficial al OTP Bank România.

OTP Bank estimează că procesul de vânzare este estimat să dureze câteva luni și, în cazul succesului licitației, posibilul acord de vânzare ar fi semnat în aproximativ un an.

„Acest demers nu influențează operațiunile curente, inclusiv atribuțiile și activitatea zilnică a angajaților băncii și nici obiectivele de vânzări ale OTP Bank România”, mai arată banca.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Grupul OTP controlează banca cu același nume și în Republica Moldova, care este o bancă sistemică. În 2019, OTP a intrat pe piaţa Republicii Moldova, preluând pachetul majoritar al Mobiasbancă de la grupul francez Societe Generale. OTP este a patra bancă ca mărime din Republica Moldova cu active de circa 18,7 miliarde lei (aproximativ 940 milioane euro) la finele lunii martie 2023.

OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria. Cu o cotă de 8,57% (8,85% drepturi de vot), cel mai mare acționar al OTP este compania petrolieră MOL din Ungaria (la care statul deține 25,2%), una dintre cele mai mari din regiune.

Al doilea acționar ca mărime al OTP este firma Kafijat Ltd cu 7,79% (7,86% drepturi de vot), controlată de miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta în epoca sovietică și apoi anii 90 ai secolului XX a fost șeful filialei Gazprom din Ungaria, de unde și provine o mare parte din averea sa de circa 1,8 miliarde de dolari.

#OTP Bank #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.