Unirea celor două mari universități din Moldova! Perciun spune când ar putea fi luată decizia

Universitățile din Chișinău își explorează posibilitatea de a se uni pentru a forma o instituție academică mai puternică și mai competitivă în regiune. Discuția incipientă privind fuziunea dintre Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat a atras atenția și interesul comunității academice și al opiniei publice.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a dezvăluit în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8 că rectorii celor două universități au început discuțiile preliminare, iar o discuție mai profundă urmează să fie purtată cu profesorii și personalul academic. Cu toate acestea, procesul va fi unul complex și necesită sprijinul majorității membrilor ambelor instituții.

„Potențialele avantaje ale fuziunii sunt remarcabile, inclusiv creșterea competitivității în plan regional și devenirea unei dintre cele mai mari universități din spațiul românesc. De asemenea, o posibilă fuziune ar asigura existența unei oferte educaționale comprehensive, fără suprapuneri între specializările celor două universități”, a spus Perciun.

Ministrul Educției a spus că este salutabil că inițiativa pentru fuziune vine din partea rectorilor, semnificând un nivel de maturitate și asumare în mediul academic. Cu toate acestea, deciziile finale nu vor fi luate în grabă, iar procesul de consultare cu colectivele universitare nu va fi unul simplu.

Se estimează că o decizie cu privire la fuziune ar putea fi luată nu mai târziu de începutul anului viitor, după o analiză atentă și consultări extinse.

Ieri, 30 aprilie, rectorul Universități Tehnice, Viorel Bostan, în cadurul unei ședințe de la Guvern, a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#perciun usm #fuziune #UTM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.