Ursula von der Leyen, despre intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro: O dovadă a angajamentului

02 Ian. 2023, 09:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 09:15 // Actual //  MD Bani

Intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro este o dovadă a angajamentului şi a eforturilor sale asidue, a declarat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la frontiera croato-slovenă.

La ceremonie a participat Ursula von der Leyen alături de premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic, de preşedinta Sloveniei, Natasa Pirc Musar, şi de miniştrii de externe ai celor două ţări.

„Aceasta este o zi de sărbătoare, un anotimp al noilor începuturi. Nu există niciun loc în Europa unde acest lucru să fie mai adevărat decât aici, la frontiera croato-slovenă’”, a subliniat şefa executivului comunitar, care a apreciat că aderarea Croaţiei la Schengen şi la zona euro reprezintă realizări uriaşe pentru cel mai nou membru al Uniunii Europene. „Europa va lucra pentru a proteja spaţiul Schengen, care întâmpină constant provocări, dar care nu trebuie luat de-a gata. Schengen este o chestiune de angajament şi de încredere reciprocă. În Schengen noi ne bazăm unii pe alţii. Şi ştiţi că putem avea încredere în voi şi că ne putem baza pe voi”, a accentuat Ursula von der Leyen.

Premierul Andrej Plenkovic a apreciat că 1 ianuarie 2023 este o zi istorică pentru Croaţia, care şi-a îndeplinit toate obiectivele politice strategice propuse.

El a promis că ţara sa, care protejează cei peste 1.350 de kilometri ai graniţei UE şi spaţiului Schengen, nu va ridica garduri sau bariere la frontiere, subliniind că Zagrebul nu se va abate de la această politică.

Controalele între Croaţia şi celelalte state UE au fost abolite la frontierele terestre şi maritime, urmând ca din 26 martie acest lucru să se întâmple şi la frontierele aeriene.

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 16:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII