Ursula von der Leyen, despre intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro: O dovadă a angajamentului

Intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro este o dovadă a angajamentului şi a eforturilor sale asidue, a declarat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la frontiera croato-slovenă.

La ceremonie a participat Ursula von der Leyen alături de premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic, de preşedinta Sloveniei, Natasa Pirc Musar, şi de miniştrii de externe ai celor două ţări.

„Aceasta este o zi de sărbătoare, un anotimp al noilor începuturi. Nu există niciun loc în Europa unde acest lucru să fie mai adevărat decât aici, la frontiera croato-slovenă’”, a subliniat şefa executivului comunitar, care a apreciat că aderarea Croaţiei la Schengen şi la zona euro reprezintă realizări uriaşe pentru cel mai nou membru al Uniunii Europene. „Europa va lucra pentru a proteja spaţiul Schengen, care întâmpină constant provocări, dar care nu trebuie luat de-a gata. Schengen este o chestiune de angajament şi de încredere reciprocă. În Schengen noi ne bazăm unii pe alţii. Şi ştiţi că putem avea încredere în voi şi că ne putem baza pe voi”, a accentuat Ursula von der Leyen.

Premierul Andrej Plenkovic a apreciat că 1 ianuarie 2023 este o zi istorică pentru Croaţia, care şi-a îndeplinit toate obiectivele politice strategice propuse.

El a promis că ţara sa, care protejează cei peste 1.350 de kilometri ai graniţei UE şi spaţiului Schengen, nu va ridica garduri sau bariere la frontiere, subliniind că Zagrebul nu se va abate de la această politică.

Controalele între Croaţia şi celelalte state UE au fost abolite la frontierele terestre şi maritime, urmând ca din 26 martie acest lucru să se întâmple şi la frontierele aeriene.

#Schengen #croatia #zona euro #ursula von der leyen

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).