Ursula von der Leyen, despre intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro: O dovadă a angajamentului

Intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro este o dovadă a angajamentului şi a eforturilor sale asidue, a declarat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la frontiera croato-slovenă.

La ceremonie a participat Ursula von der Leyen alături de premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic, de preşedinta Sloveniei, Natasa Pirc Musar, şi de miniştrii de externe ai celor două ţări.

„Aceasta este o zi de sărbătoare, un anotimp al noilor începuturi. Nu există niciun loc în Europa unde acest lucru să fie mai adevărat decât aici, la frontiera croato-slovenă’”, a subliniat şefa executivului comunitar, care a apreciat că aderarea Croaţiei la Schengen şi la zona euro reprezintă realizări uriaşe pentru cel mai nou membru al Uniunii Europene. „Europa va lucra pentru a proteja spaţiul Schengen, care întâmpină constant provocări, dar care nu trebuie luat de-a gata. Schengen este o chestiune de angajament şi de încredere reciprocă. În Schengen noi ne bazăm unii pe alţii. Şi ştiţi că putem avea încredere în voi şi că ne putem baza pe voi”, a accentuat Ursula von der Leyen.

Premierul Andrej Plenkovic a apreciat că 1 ianuarie 2023 este o zi istorică pentru Croaţia, care şi-a îndeplinit toate obiectivele politice strategice propuse.

El a promis că ţara sa, care protejează cei peste 1.350 de kilometri ai graniţei UE şi spaţiului Schengen, nu va ridica garduri sau bariere la frontiere, subliniind că Zagrebul nu se va abate de la această politică.

Controalele între Croaţia şi celelalte state UE au fost abolite la frontierele terestre şi maritime, urmând ca din 26 martie acest lucru să se întâmple şi la frontierele aeriene.

#Schengen #croatia #zona euro #ursula von der leyen

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.