Ursula von der Leyen, despre intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro: O dovadă a angajamentului

Intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen şi în zona euro este o dovadă a angajamentului şi a eforturilor sale asidue, a declarat duminică preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la frontiera croato-slovenă.

La ceremonie a participat Ursula von der Leyen alături de premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic, de preşedinta Sloveniei, Natasa Pirc Musar, şi de miniştrii de externe ai celor două ţări.

„Aceasta este o zi de sărbătoare, un anotimp al noilor începuturi. Nu există niciun loc în Europa unde acest lucru să fie mai adevărat decât aici, la frontiera croato-slovenă’”, a subliniat şefa executivului comunitar, care a apreciat că aderarea Croaţiei la Schengen şi la zona euro reprezintă realizări uriaşe pentru cel mai nou membru al Uniunii Europene. „Europa va lucra pentru a proteja spaţiul Schengen, care întâmpină constant provocări, dar care nu trebuie luat de-a gata. Schengen este o chestiune de angajament şi de încredere reciprocă. În Schengen noi ne bazăm unii pe alţii. Şi ştiţi că putem avea încredere în voi şi că ne putem baza pe voi”, a accentuat Ursula von der Leyen.

Premierul Andrej Plenkovic a apreciat că 1 ianuarie 2023 este o zi istorică pentru Croaţia, care şi-a îndeplinit toate obiectivele politice strategice propuse.

El a promis că ţara sa, care protejează cei peste 1.350 de kilometri ai graniţei UE şi spaţiului Schengen, nu va ridica garduri sau bariere la frontiere, subliniind că Zagrebul nu se va abate de la această politică.

Controalele între Croaţia şi celelalte state UE au fost abolite la frontierele terestre şi maritime, urmând ca din 26 martie acest lucru să se întâmple şi la frontierele aeriene.

#Schengen #croatia #zona euro #ursula von der leyen

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.