Vacanțe mai scumpe în UE? Noile reguli de cazare pot lovi și turiștii moldoveni

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cazare #turisti #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intenționează să readucă sub controlul statului terminalul petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, activ aflat în prezent în gestiunea companiei Lukoil. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care a subliniat că autoritățile nu vorbesc despre naționalizare sau confiscare, ci despre revenirea la situația juridică din aprilie 2005.

Potrivit ministrului, în anul 2005 activul de kerosen de la aeroport a fost transmis către Lukoil în baza unui contract de investiții, prin care compania și-a asumat obligația de a realiza anumite investiții. În contextul discuțiilor recente privind eventuala cumpărare a activului de către stat, autoritățile au identificat însă neconcordanțe și potențiale nerealizări ale obligațiilor contractuale.

„Nu vorbim de naționalizare și nu vorbim de confiscare. Vorbim de întoarcerea la situația din luna aprilie 2005”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a precizat că un grup de lucru, creat prin decizia sa, a analizat documentația aferentă contractului investițional și a informat organele abilitate despre neconcordanțele depistate. Aceste instituții urmează să se pronunțe în perioada următoare.

În ceea ce privește eventualele compensații, Junghietu a menționat că Legea nr. 174 nu prevede compensații în cazul revenirii la situația anterioară anului 2005. Totuși, Lukoil are dreptul să solicite compensarea investițiilor efectuate prin intermediul instanțelor de contencios civil.

„În cadrul procesului judiciar se va stabili ce investiții au fost făcute și care este valoarea reală a acestora. Abia atunci se va putea determina ce compensații, dacă este cazul, pot fi pretinse”, a explicat ministrul Energiei.

Dorin Junghietu a reamintit că statul a vândut activul respectiv către Lukoil pentru aproximativ 10 milioane de lei, iar compania și-a asumat explicit obligația de a investi în infrastructura terminalului petrolier. Evaluarea actuală a documentelor indică faptul că unele dintre aceste angajamente ar putea să nu fi fost îndeplinite, aspect care stă la baza demersului autorităților de a readuce activul sub control public.