Veste bună pentru investitorii Bitcoin. PayPal a crescut limita de cumpărare a criptomonedei

PayPal și-a modificat politica legată de criptomonede și a venit cu mai multe schimbări pentru cei care tranzacționează Bitcoin prin intermediul serviciului, scrie playtech.ro.

PayPal a intrat pe piața criptomonedelor încă de la sfârșitul anului trecut, când a decis să le permită utilizatorilor (din SUA) să cumpere, să dețină sau să vândă Bitcoin, Litecoin, Ethereum și alte criptomonede cunoscute. A venit, însă, și cu niște limite pentru aceste tranzacții. Totuși, compania a depășit aceste limite și a decis să crească limita de cumpărare Bitcoin până la 100.000 de dolari în fiecare săptămână. În aceste condiții, limita anuală de 50.000 de dolari nu mai e în vigoare. E o mișcare prin care e întreținută frenezia investitorilor în criptomonede. PayPal dă impresia că vede un viitor în această direcție.

PayPal, schimbări care-i vizează pe investitorii în Bitcoin

PayPal dă senzația că marșează puternic în zona criptomonedelor, prin introducerea noii limite săptămânale și anularea celei anuale. E deja a cincea modificare a limitelor (întotdeauna în sus) în mai puțin de un an.

Serviciul susține că a adăugat în aplicație și ghiduri și materiale educaționale – astfel încât toți cei interesați să afle cam tot ce vor despre piața criptomonedelor. De asemenea, platforma arată că vrea să demonteze miturile legate de aceste active digitale.

Din datele făcute publice rezultă că utilizatorii PayPal care tranzacționează monede virtuale folosesc aplicația dublu față de ceilalți, spunea CFO-ul John Rainey.

PayPal a pășit timid spre piața criptomonedelor, dar e clar că a mărit pasul între timp. În noiembrie 2020, anunța că utilizatorii vor putea tranzacționa până la 20.000 de dolari pe săptămână, o sumă dublă față de limita impusă inițial.

La acea vreme, Dan Schulman, CEO PayPal, menționa că susținerea monedelor virtuale a fost determinată de direcția în care merge lumea – adică o tranziție ”inevitabilă” către astfel de active.

„Trecerea la formele digitale ale monedelor este inevitabilă, aducând cu sine avantaje clare în ceea ce privește incluziunea financiara și accesul, eficiența, viteza și reziliența sistemului de plăți, precum și capacitatea guvernelor de a deconta rapid fondurile către cetățeni”, spunea acesta.

#limita #paypal #cumparare #tranzactii #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.