Veste tristă pentru ruși! Va crește preţul la vodcă, brandy şi cognac

Ministerul rus de Finanţe a propus majorarea preţurilor minime pentru vodcă, brandy şi cognac începând cu 2023, un proiect de ordin în acest sens fiind publicat pe site-ul ministerului.

Se propune ca preţul minim de vânzare cu amănuntul pentru vodcă să fie majorat la 281 de ruble pentru 0,5 litri, brandy – până la 375 de ruble, cognac – până la 517 ruble pentru 0,5 litri, conform Interfax.

În prezent, preţul minim de vânzare cu amănuntul pentru vodcă este de 261 de ruble pe 0,5 litri, brandy – 348 de ruble, cognac – 480 de ruble.

Preţul minim de vânzare pentru brandy se propune a fi majorat de la 270 la 289 de ruble pe 0,5 litri, cu ridicata – de la 284 la 304 ruble, pentru cognac – de la 371 la 397 de ruble, respectiv, cu ridicata de la 391 la 419 ruble.

Preţul minim de vânzare pentru vodca de la producători începând cu anul 2023 este oferit la nivelul de 229 de ruble (214 ruble în prezent), iar preţul cu ridicata este de 238 de ruble (222 de ruble) pentru 0,5 litri.

Preţurile minime pentru vodca din Rusia au fost stabilite din 2009 ca măsură de combatere a producţiei „din umbră”.

Din 2011, au fost introduse preţuri minime pentru cognac, iar din 2016 – pentru şampanie. Din 2021, preţul minim de vânzare cu amănuntul pentru vinul spumant (şampanie) este de 169 de ruble, preţul de vânzare – 118 ruble, preţul cu ridicata – 137 de ruble pentru 0,75 litri.

#vadca #cognac #scumpire #sampanie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.