Veste tristă pentru ruși! Va crește preţul la vodcă, brandy şi cognac

Ministerul rus de Finanţe a propus majorarea preţurilor minime pentru vodcă, brandy şi cognac începând cu 2023, un proiect de ordin în acest sens fiind publicat pe site-ul ministerului.

Se propune ca preţul minim de vânzare cu amănuntul pentru vodcă să fie majorat la 281 de ruble pentru 0,5 litri, brandy – până la 375 de ruble, cognac – până la 517 ruble pentru 0,5 litri, conform Interfax.

În prezent, preţul minim de vânzare cu amănuntul pentru vodcă este de 261 de ruble pe 0,5 litri, brandy – 348 de ruble, cognac – 480 de ruble.

Preţul minim de vânzare pentru brandy se propune a fi majorat de la 270 la 289 de ruble pe 0,5 litri, cu ridicata – de la 284 la 304 ruble, pentru cognac – de la 371 la 397 de ruble, respectiv, cu ridicata de la 391 la 419 ruble.

Preţul minim de vânzare pentru vodca de la producători începând cu anul 2023 este oferit la nivelul de 229 de ruble (214 ruble în prezent), iar preţul cu ridicata este de 238 de ruble (222 de ruble) pentru 0,5 litri.

Preţurile minime pentru vodca din Rusia au fost stabilite din 2009 ca măsură de combatere a producţiei „din umbră”.

Din 2011, au fost introduse preţuri minime pentru cognac, iar din 2016 – pentru şampanie. Din 2021, preţul minim de vânzare cu amănuntul pentru vinul spumant (şampanie) este de 169 de ruble, preţul de vânzare – 118 ruble, preţul cu ridicata – 137 de ruble pentru 0,75 litri.

#vadca #cognac #scumpire #sampanie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.