(VIDEO) Adunarea Populară a Găgăuziei a anulat data alegerilor în regiune

Alegerile „parlamentare” în cadrul Adunării Populare din Găgăuzia, preconizate pentru data de 4 aprilie curent au fost anulate astăzi de către deputații Adunării, după ce nu au ajuns la un consens în privința alegerii membrilor Comisiei Electorale din regiune.

La ședința de astăzi a Adunării Parlamentare, deputații regiunii urmau să numească 4 membri ai Comisiei Electorale, trei reprezentanți ai Comitetului Executiv și un reprezentant al instanțelor judecătorești, fapt ce nu s-a reușit.

Deputatul Adunării, Serghei Cimpoieș a declarat în cadrul ședinței că a apărut o coliziune în procesul organizării alegerilor, „mărul discordiei” fiind noua componență a Comisiei Electorale, fapt ce a dus la imposibilitatea ca instituția să înceapă pregătirile pentru alegerile din teritoriu. Acesta mai afirmă că, potrivit legislației campania electorală ar fi trebuit să înceapă astăzi, 3 februarie.

„Astăzi trebuie să anulăm decretul din 18 decembrie privind numirea alegerilor pentru Adunarea Națională pentru 4 aprilie”, a sugerat Cimpoieș.

Revenind în sală după o pauză, deputații au votat anularea datei alegerilor, scrie gagauzinfo.md.

Deputatul Grigori Dulgher a propus amânarea alegerilor până la 11 aprilie, însă doar 8 deputați au votat pentru o astfel de inițiativă. Deputații vor reveni la numirea unei noi date electorale și la aprobarea noii componențe a Comisiei Electorale la următoarea ședință.

#alegeri gagauzia #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.