(VIDEO) Atenție! Scene MACABRE în India. Câinii vagabonzi mănâncă rămășițele morților de Covid-19

India este țara cel mai mult afectată de COVID-19. Țara se confruntă cu un număr mare de morți în urma celui de-al treilea val al pandemiei. Locuitorii dintr-un oraș din India susțin că au văzut mai mulți câini vagabonzi care se hrăneau cu rămășițe de corpuri umane ce pluteau pe malurile râului Bhagirathi, dar și în alte regiuni.

În aceste condiții, oamenii sunt îngrijorați de faptul că coronavirusul se poate răspândi mai mult și prin alimentarea cu apă sau prin câinii care consumă victime ale bolii, scrie The Mirror.

DISTURBING VISUALS of stray dogs digging & feeding on the dead bodies, on the banks of river Ganga, in Prayagraj.

Govt failed to protect their life, at least protect their dignity? This is what BJP & Godi Media doesn’t want you to see and hence trying to deviate via smokescreens pic.twitter.com/Mc8VYb3sWE

— Gaurav Pandhi (@GauravPandhi) May 18, 2021

Disturbing visuals of stray dogs digging up and eating bodies of COVID victims buried in shallow graves, by the Ganga in Allahabad…

Dogs eating bodies can result in virus mutations that can jump species. How will India handle a pandemic that begins spreading via animals too? pic.twitter.com/mpeB8KHu2R

— Rajiv Tyagi (@rajivtango) May 19, 2021

Președintele municipalității, Ramesh Semwal, ar fi spus că, după primirea plângerilor, oficialii au desemnat o persoană pentru a incinera corpurile pe jumătate arse, care au ajuns pe malul râului.

„În ultimele zile, numărul deceselor a crescut în zona noastră. Am aflat, de asemenea, că trupurile nu sunt arse corespunzător, așa că am îndrumat administrația să aranjeze la Kedar Ghat incinerarea corpurilor pe jumătate arse”, a declarat Ramesh.

#mananca #caini #morti #COVID-19 #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.