VIDEO Cine pot fi beneficiarii Centrului de terapie şi reabilitare „ARGO” din Floreşti și ce servicii le sunt oferite

Directoarea Centrului „ARGO”, Ala Stîrcu, susţine că ideea de a deschide un centru de terapie şi reabilitare la Floreşti a apărut în timpul pandemiei de Covid 19, atunci când copiii cu necesităţi speciale din oraş nu puteau beneficia de serviciile sistemului general educaţional de stat.

Asociaţia Obştească „Paideia” a reuşit să obţină susţinerea instituţiilor europene şi astfel a fost amenajat centrul cu un cabinet de terapie comportamentală, unul de masaj şi kinetoterapie, altul pentru dezvoltarea vorbirii, o sală multifuncţională şi un cabinet pentru fizioproceduri.

„Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia, prin intermediul Fundaţiei Est Europene. Are o valoare de 37.500 euro. Am deosebita plăcere să mulţumesc Delegaţiei Uniunii Europene, să mulţumesc Fundaţiei Est Europene, pentru încrederea care ne-au acordat-o, fiindcă a investi nişte bani în nişte oameni străini, pe care nu-i cunoşti, este o încredere”, susţine Ala Stîrcu, preşedinta „AO PAIDEIA”.

Centrul de reabilitare fizică şi psihologică din Floreşti poate fi frecventat de copii cu vârsta de la 3 ani, precum şi de adulţi, care beneficiază de terapie manuală şi fizioproceduri.

„Facem terapie comportamentală şi şedinţe la logoped. Facem ore de ocupaţie. Sunt binevenite, avem rezultate bune şi mulţumesc din suflet. Este foarte binevenit centrul, deoarece din propria experienţă, noi eram nevoiţi să plecăm, să facem naveta la Bălţi, la Soroca, iar asta e drum lung şi cheltuieli în plus”, spune Maria Carp, mama unui copil cu autism.

„Acest centru nu este doar pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, este pentru toţi copiii. Scopul nostru este de a uni societatea, de a integra copiii mai speciali şi de a-i înţelege, şi noi să ne obişnuim cu ei”, susţine Victoria Curtean, pedagog în cadrul Centrului „ARGO”.

Serviciile oferite în cadrul Centrului „ARGO” sunt prestate deocamdată contra cost. Administraţia susţine însă, că odată ce va reuşi să acopere cheltuielile curente şi cele de personal, va oferi servicii gratuite pentru anumiţi copii.

Centrul de Reabilitare, Terapie și Educație pentru Sănătate a fost creat în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”. Bugetul total al proiectului este de peste 1.123.000 euro și urmează să fie implementat până în luna decembrie 2024.

#ARGO #floresti #Fundatia Est-Europeana

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.