VIDEO Cine pot fi beneficiarii Centrului de terapie şi reabilitare „ARGO” din Floreşti și ce servicii le sunt oferite

Directoarea Centrului „ARGO”, Ala Stîrcu, susţine că ideea de a deschide un centru de terapie şi reabilitare la Floreşti a apărut în timpul pandemiei de Covid 19, atunci când copiii cu necesităţi speciale din oraş nu puteau beneficia de serviciile sistemului general educaţional de stat.

Asociaţia Obştească „Paideia” a reuşit să obţină susţinerea instituţiilor europene şi astfel a fost amenajat centrul cu un cabinet de terapie comportamentală, unul de masaj şi kinetoterapie, altul pentru dezvoltarea vorbirii, o sală multifuncţională şi un cabinet pentru fizioproceduri.

„Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia, prin intermediul Fundaţiei Est Europene. Are o valoare de 37.500 euro. Am deosebita plăcere să mulţumesc Delegaţiei Uniunii Europene, să mulţumesc Fundaţiei Est Europene, pentru încrederea care ne-au acordat-o, fiindcă a investi nişte bani în nişte oameni străini, pe care nu-i cunoşti, este o încredere”, susţine Ala Stîrcu, preşedinta „AO PAIDEIA”.

Centrul de reabilitare fizică şi psihologică din Floreşti poate fi frecventat de copii cu vârsta de la 3 ani, precum şi de adulţi, care beneficiază de terapie manuală şi fizioproceduri.

„Facem terapie comportamentală şi şedinţe la logoped. Facem ore de ocupaţie. Sunt binevenite, avem rezultate bune şi mulţumesc din suflet. Este foarte binevenit centrul, deoarece din propria experienţă, noi eram nevoiţi să plecăm, să facem naveta la Bălţi, la Soroca, iar asta e drum lung şi cheltuieli în plus”, spune Maria Carp, mama unui copil cu autism.

„Acest centru nu este doar pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, este pentru toţi copiii. Scopul nostru este de a uni societatea, de a integra copiii mai speciali şi de a-i înţelege, şi noi să ne obişnuim cu ei”, susţine Victoria Curtean, pedagog în cadrul Centrului „ARGO”.

Serviciile oferite în cadrul Centrului „ARGO” sunt prestate deocamdată contra cost. Administraţia susţine însă, că odată ce va reuşi să acopere cheltuielile curente şi cele de personal, va oferi servicii gratuite pentru anumiţi copii.

Centrul de Reabilitare, Terapie și Educație pentru Sănătate a fost creat în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”. Bugetul total al proiectului este de peste 1.123.000 euro și urmează să fie implementat până în luna decembrie 2024.

#ARGO #floresti #Fundatia Est-Europeana

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.