VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul anchetei penale „INTERPOL”, Procuratura Anticorupție, cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), a ridicat două automobile cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL. Aceste bunuri reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL, fiind considerate bunuri infracționale. În total, au fost aplicate măsuri de sechestru în valoare de peste 11,7 milioane MDL pe teritoriul Republicii Moldova.

Investigația face parte dintr-o colaborare internațională între Republica Moldova și Franța, demarată în aprilie 2024, vizând o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din mai multe țări primeau mită pentru a facilita blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în cazul infractorilor internaționali aflați în căutare. La nivel național, ancheta a fost sprijinită de ofițerii și procurorii francezi, precum și de Biroul Federal de Investigații al SUA.

În cadrul investigațiilor din iunie 2024, au avut loc percheziții multiple în Republica Moldova, iar procurorii au analizat documente și materiale ridicate cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratului Național de Investigații. Au fost audiate zeci de persoane, unele dintre ele fiind reținute și arestate preventiv.

Potrivit probelor adunate până în prezent, un grup criminal organizat ar fi pus la cale o schemă de corupție în care avocați și foști funcționari publici moldoveni, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri false la INTERPOL, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pe motiv că persoanele în cauză aveau statut de solicitanți de azil în Republica Moldova. Aceștia au obținut astfel o favoare ilegală, iar funcționari publici din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au inițiat procedura de azil în mod ilegal, fără ca persoanele implicate să fie fizic prezente în țară.

În paralel, Procuratura Anticorupție a desfășurat investigații financiare prin Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identificând fluxuri financiare suspecte și bunuri infracționale care urmează a fi confiscate. Printre bunurile sechestrate se numără proprietăți imobiliare și vehicule de lux, dar și conturi bancare și mijloace bănești.

Printre bunurile confiscate se numără:

Casă de locuit și teren pentru construcții în Chișinău, în valoare de aproximativ 3,45 milioane MDL
Cota-parte din apartamente și case în Chișinău și Vadul lui Vodă, cu valori de aproximativ 2,04 milioane și 3,26 milioane MDL
Mașini de lux, inclusiv Toyota Camry, Range Rover, și Mercedes GLC
Conturi bancare și mijloace bănești în valoare de aproximativ 41.449 EUR și 600 USD

Ancheta continuă, iar Procuratura Anticorupție colaborează cu autoritățile din diverse jurisdicții pentru a descuraja activitățile infracționale care afectează investigațiile internaționale. De asemenea, în urma acestei anchete, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii pentru persoanele implicate în această schemă, oprind astfel utilizarea acesteia de către fugarii internaționali.