VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.