VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.