VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Duma de Stat a Rusiei a adoptat legea privind majorarea treptată a taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând cu anul 2026, măsură prezentată de autorități drept esențială pentru acoperirea cheltuielilor crescute pentru apărare și securitate. În același timp, se menține cota redusă de 10% pentru bunurile considerate social importante, notează RBK.

Modificările aprobate vizează actualizarea Codului Fiscal. Cota preferențială de 10% va continua să se aplice pentru produse alimentare, medicamente, articole pentru copii, cărți și animale agricole de prăsilă. Totuși, din lista bunurilor eligibile pentru TVA redus este eliminată categoria produselor lactate cu înlocuitori de grăsime, care vor fi taxate la cota majorată de 22%.

Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor, majorarea TVA va aduce venituri suplimentare de 4,423 trilioane de ruble în perioada 2026–2028, dintre care 1,187 trilioane în 2026, 1,559 trilioane în 2027 și 1,677 trilioane în 2028. Autoritățile au precizat că aceste fonduri suplimentare vor fi direcționate prioritar către bugetele destinate apărării.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat că va monitoriza atent efectele secundare imediate ale creșterii TVA asupra inflației și a așteptărilor inflaționiste. Pe termen lung însă, economiștii consideră că măsura ar putea contribui la reducerea deficitului bugetar. Evgheni Goriunov, expert al Institutului Gaidar, susține că ajustarea TVA poate echilibra presiunile bugetare acumulare în ultimii ani.

Președintele Vladimir Putin a declarat că majorarea TVA va avea un impact asupra întregii economii, dar va ajuta atât Banca Centrală în stabilirea politicii monetare, cât și guvernul în planificarea cheltuielilor. Liderul rus a avertizat însă asupra riscului creșterii economiei informale, solicitând autorităților să prevină extinderea ei.

În 2025, TVA urmează să aducă bugetului federal aproximativ 15,7 trilioane de ruble, iar în 2026 încasările ar fi trebuit să se apropie de 17 trilioane doar datorită creșterii nominale a PIB. Prin majorarea cotei, veniturile suplimentare ar putea depăși un trilion de ruble încă din primul an de aplicare.