VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au debutat slab și se mențin cu mult sub media ultimilor cinci ani, conturând perspectiva unui sezon modest atât din punct de vedere al volumelor, cât și al veniturilor. Concluziile apar în analiza economistului Iurie Rija, realizată pentru perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 50,5 mii tone de porumb, un volum ușor mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 (40,7 mii tone), dar cu 65–70% mai mic comparativ cu sezoanele anterioare. Prin comparație, în perioada iulie–noiembrie 2023 exporturile au depășit 161 mii tone, iar în 2021 au atins aproape 283 mii tone, un nivel record pentru sector.

Economistul subliniază că această evoluție nu reflectă încă întregul potențial al sezonului. Recoltarea porumbului nu a fost finalizată în totalitate, întrucât în mai multe regiuni agricultorii au prioritizat floarea-soarelui, iar o parte semnificativă a porumbului a rămas pe câmpuri. Volumele destinate exportului ar putea crește în lunile următoare, pe măsură ce marfa va intra efectiv pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, situația este mai stabilă. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export a fost de 4,06 lei/kg, ușor peste nivelul din 2024 și cu 23% mai mare decât în 2023. Acest nivel de preț ar putea stimula reluarea exporturilor odată cu creșterea ofertei.

În termeni valorici, exporturile de porumb au generat circa 205 milioane lei, în creștere față de 163 milioane lei în aceeași perioadă din 2024. Totuși, valoarea rămâne departe de performanțele istorice: în perioada iulie–noiembrie 2021, exporturile de porumb aduceau peste 1,24 miliarde lei, iar în anii 2022 și 2023 încasările au depășit constant 500 milioane lei.

Structura exportatorilor indică o concentrare ridicată. Compania „RUSAGRO-PRIM” SRL a realizat 31% din exporturile totale, cu 15,7 mii tone, fiind urmată de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL și DEMIR AGRO. Primele trei companii au asigurat peste 56% din exporturile naționale de porumb în perioada analizată.

În ceea ce privește destinațiile, Grecia și Turcia domină clasamentul, cu volume aproape egale – circa 12,4 mii tone fiecare. Turcia se remarcă și printr-un preț mediu mai ridicat, de 4,44 lei/kg, confirmând rolul său de barometru regional pentru piața cerealelor. România ocupă poziția a treia, iar alte piețe, precum Liban, Serbia sau Cipru, au un rol mai degrabă de diversificare.

Rija spune că exporturile de porumb pornesc lent în sezonul 2025–2026, cu volume mult sub anii de vârf. Chiar dacă prețurile oferă un anumit sprijin, nivelul scăzut al producției și ritmul lent al livrărilor fac puțin probabilă o revenire rapidă la performanțele financiare din perioada 2021–2023 .

#porumb #cadere #export