VIDEO Cipru – istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza carburanților din Rusia începe să se reflecte tot mai puternic în prețurile alimentelor și ale bunurilor de consum. Pe fondul scumpirii accelerate a benzinei și motorinei, legumele, carnea, pâinea și alte produse de bază s-au scumpit semnificativ în ultimele săptămâni, potrivit datelor oficiale ale Rosstat.

Între sfârșitul lunii mai și 6 iulie, prețul cartofilor și al cepei a crescut cu 27,7%, cel al verzei cu 18,8%, al sfeclei cu 17,2%, iar al morcovilor cu 13,1%. Printre produsele și serviciile care s-au scumpit cel mai mult se numără și carnea de pui, cu 6,1%, precum și vacanțele pe litoralul Mării Negre și în Asia de Sud-Est.

În aceeași perioadă, benzina s-a scumpit cu 8,9%, iar motorina cu 10,5%, în timp ce inflația anuală la carburanți s-a apropiat de 20%, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 15 ani.

Analiștii avertizează că scumpirea combustibililor devine unul dintre principalii factori care alimentează inflația. Potrivit expertului Vladimir Cernov de la Freedom Global, prețurile la carburanți cresc de aproape trei ori mai rapid decât inflația generală, ceea ce majorează costurile de transport, distribuție, lucrări agricole și producție de îngrășăminte. Aceste costuri sunt transferate ulterior în prețurile finale plătite de consumatori.

Specialiștii spun că actuala criză a fost amplificată și de deficitul de carburanți. Din cauza lipsei de combustibil, transportul mărfurilor a devenit nu doar mai scump, ci și mai lent, numeroase camioane fiind nevoite să staționeze. Efectele sunt resimțite în special în cazul produselor alimentare ieftine și perisabile.

Pe lângă legume și carne, în ultima lună s-au scumpit și zahărul (2,9%), merele (2%), hrana pentru animale (1,8%), telefoanele inteligente (1,7%), peștele (1,4%) și pâinea (1%). De asemenea, prețurile mai multor medicamente incluse în coșul săptămânal de consum au crescut cu până la 2,3%.

Economiștii avertizează că, dacă prețurile la carburanți vor continua să crească în același ritm, inflația alimentară se va accentua în lunile următoare. Temerea este împărtășită și de populație: un sondaj realizat la începutul lunii iulie de FOM arată că 49% dintre ruși se așteaptă ca prețurile la alimente, bunuri și servicii să crească și mai rapid în perioada următoare.

#legume #preturi #Rusia