VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Executivul de la București a adoptat marți, 2 decembrie, o Ordonanță de Urgență care introduce un mecanism nou prin care statul poate interveni în companiile din România afectate de sancțiuni internaționale. Decizia vine în contextul aplicării sancțiunilor impuse de Statele Unite împotriva gigantului rus Lukoil: acestea au intrat în vigoare pe 21 noiembrie pentru rafinărie și se vor extinde de la 13 decembrie asupra rețelei de benzinării, scrie digi24.ro.

Sancțiunile americane, anunțate în octombrie și îndreptate atât împotriva Lukoil, cât și a Rosneft, au fost precedate de măsuri similare adoptate de Regatul Unit și marchează o schimbare de abordare față de perioada în care președintele Trump evita sancțiunile energetice directe împotriva Moscovei. Trezoreria SUA afirmă că restricțiile deja reduc veniturile Rusiei din petrol, prin scăderea prețului țițeiului și limitarea capacității Kremlinului de finanțare a războiului.

Pentru România, unde Lukoil operează în rafinare și distribuție de combustibili, impactul ar putea fi semnificativ, astfel că autoritățile au introdus un cadru care permite intervenția statului în situații similare, după modelul din alte state europene.

Potrivit ordonanței, Guvernul, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), poate constata existența unui impact economic major generat de sancțiuni externe, și, respectiv, are dreptul de a institui supraveghere extinsă asupra unei companii, numi un supraveghetor cu atribuții largi și limita activitatea entităților vizate.

Documentul definește „impactul economic puternic” ca o distorsionare a pieței sau afectarea funcționării unui operator economic important, în măsura în care substituirea acestuia ar conduce la creșteri masive de prețuri și riscuri pentru securitatea energetică a României.

Supraveghetorul desemnat de Guvern va putea participa la ședințele conducerii companiei, va avea acces în toate locațiile și la toate documentele, inclusiv financiare și juridice, va aviza toate tranzacțiile externe și va raporta lunar Guvernului constatările sale. Totodată, acesta este obligat să păstreze secretul comercial și fiscal și să se asigure că firma respectă sancțiunile internaționale obligatorii pentru România. Indemnizația sa va fi plătită de compania supravegheată și nu poate fi mai mică de 10.000 lei brut.

Companiile supuse supravegherii vor avea obligația să notifice supraveghetorul despre toate ședințele interne, să îi permită acces total la documente și locații, să ceară aviz pentru orice tranzacție externă și să răspundă solicitărilor acestuia în maximum 24 de ore.

#lukoil romania #tutela #afaceri locale #Guvern