VIDEO Cipru – istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, spune că este „destul de sigur” că premierul Vasile Tofan va rămâne în fruntea Guvernului până la următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, în contextul unei întrebări despre durata mandatului actualului Executiv și despre precedentul Guvernului Munteanu.

Băluțel a respins ideea că fostul premier Munteanu ar fi fost „unul de sacrificiu” și a spus că plecarea acestuia din funcție a fost o decizie personală.

„Guvernul Munteanu nu a fost un sacrificiu. A fost decizia domnului Munteanu de a-și depune demisia. Destul de neașteptat, aș spune eu”, a declarat deputatul PAS.

În ceea ce-l privește pe Vasile Tofan, Băluțel susține că are încredere în capacitatea acestuia de a-și duce mandatul mai departe.

„Am toată încrederea că domnul Tofan are ambiția să reușească și, respectiv, eu sunt destul de sigur că o să ajungem la următorul ciclu electoral împreună cu domnul Tofan prim-ministru”, a afirmat parlamentarul.

Întrebat dacă Vasile Tofan ar putea avea, în perspectivă, un rol politic mai pronunțat sau chiar să adere la PAS, Băluțel a spus că premierul este în prezent concentrat pe actul de guvernare.

Totodată, deputatul a lăsat deschisă posibilitatea unei eventuale implicări politice mai ample a lui Tofan, afirmând că societatea „ar beneficia” de prezența acestuia în mediul politic.

Referitor la o eventuală aderare la PAS, Băluțel a precizat că partidul este deschis colaborării cu oameni din afara formațiunii și că apartenența formală nu este o condiție obligatorie pentru cooperare.