VIDEO Conferință dedicată Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor 2023

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor marchează în fiecare an, la data de 15 martie, Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, pentru a sublinia gradul de conștientizare la nivel mondial a drepturilor și necesităților consumatorilor.

Această zi constituie o excelentă ocazie pentru a consolida respectarea și protejarea drepturilor tuturor consumatorilor, dar și de a protesta împotriva abuzurilor de pe piață și a nedreptăților sociale care subminează aceste drepturi. În fiecare an, se lansează o temă de marcare a Zilei Internaționale a Consumatorilor, pentru acest an tema propusă fiind „Responsabilizarea consumatorilor prin tranziții cu energie curată”, o temă de maxim interes pentru consumatorii din întreaga lume.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, autoritate publică centrală responsabilă de implementarea politicii în domeniul protecţiei consumatorilor şi de efectuare a controlului de stat asupra respectării prevederilor legislaţiei în acest domeniu în Republica Moldova a organizat la data de 15 martie curent o masă rotundă cu prilejul zilei mondiale a protecției consumatorilor, cu genericul: 20 de ani de – provocări, realizări și priorități de dezvoltare ale autorităților publice abilitate cu funcții de reglementare în domeniul protecției consumatorilor.

În intervenția sa, Dl Sergiu Dărănuță, șeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor a ținut să mulțumească tuturor pentru disponibilitate de a participa în cadrul conferinței și de asemenea a declarat că Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor trebuie să fie un imbold la creşterea gradului de conştientizare, la nivel național și mondial, a contribuţiei semnificative pe care o are protecția consumatorilor în dezvoltarea durabilă a unei societăți şi de a încuraja agenții economici să pună accentul pe calitatea produselor și serviciilor, în drumul spre prosperitate şi creştere economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cuvântul său de deschidere, Dna Ina Voicu , Secretar general al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării şi-a exprimat încrederea că se vor obține rezultate frumoase în domeniul protecției consumatorilor prin prisma colaborării cu toate instituțiile pe domeniul protecției consumatorilor. Fiind un eveniment semnificativ a felicitat toți consumatorii cu prilejul Zilei Mondiale a Consumatorilor, în continuare va facilita colaborarea eficientă în vederea implementării celor mai bune practici pe domeniul protecție consumatorilor.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor este autoritatea administrativă care coordonează la nivel naţional controlul respectării legislaţiei cu privire la protecţia consumatorilor, având statut de punct de contact naţional și în calitate de birou unic de legătură în domeniul cooperării privind încălcările transfrontaliere în domeniul protecției consumatorilor asigură participanții la conferință că toate recomandările enunțate vor fi sistematizate în scopul consolidării capacităților instituționale privind asigurarea respectării drepturilor consumatorilor și recuperarea prejudiciilor în sistemul judiciar și extrajudiciar precum și diminuarea riscului de apariție a produselor și serviciilor periculoase pe piață.

#ziua mondiala #drepturile consumatorului #conferinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.