(VIDEO) OSCAR 2021. Care sunt nominalizările din acest an

Luni, La Los Angeles au fost anunțate nominalizările pentru cele 23 de categorii de trofee care vor fi atribuite la cea de-a 93-a gală de decernare a premiilor Oscar.

În acest an, nominalizările la premiile Oscar 2021 au fost dezvăluite prin intermediul unui streaming video de actrița Priyanka Chopra și cântărețul Nick Jonas.

Cea de-a 93-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 25 aprilie la Los Angeles. Gala va fi transmisă în direct de postul american ABC și va fi difuzată în peste 225 de țări și teritorii din întreaga lume, scrie AGERPRES.

Iată care sun nominalizările din acest an:

Cel mai bun film

“The Father”, “Judas and the Black Messiah”, “Minari”, “Nomadland”, “Promising Young Woman”, “Sound of Metal”, “The Trial of Chicago 7”, “Mank”;

Cel mai bun regizor

Chloe Zhao (“Nomadland”), David Fincher (“Mank”), Lee Isaac Chung (“Minari”), Emerald Fennell (“Promising Young Woman”), Thomas Vinterberg (“Another Round”);

Cel mai bun actor în rol principal

Riz Ahmed (“Sound of Metal”), Chadwick Boseman (“Ma Rainey’s Black Bottom”), Anthony Hopkins (“The Father”), Gary Oldman (“Mank”), Steven Yeun (“Minari”);

Cea mai bună actriță în rol principal

Viola Davis (“Ma Rainey’s Black Bottom”), Andra Day (“The United States v. Billie Holiday”), Vanessa Kirby (“Pieces of a Woman”), Frances McDormand (“Nomadland”), Carey Mulligan (“Promising Young Woman”);

Cel mai bun actor în rol secundar

Daniel Kaluuya (“Judas and the Black Messiah”), Sacha Baron Cohen (“The Trial of the Chicago 7”), Leslie Odom Jr. (“One Night in Miami”), Paul Raci (“Sound of Metal”), LaKeith Stanfield (“Judas and the Black Messiah”);

Cea mai bună actriță în rol secundar

Olivia Colman (“The Father”), Amanda Seyfried (“Mank”), Glenn Close (“Hillbilly Elegy”), Yuh-Jung Youn (“Minari”), Maria Bakalova (“Borat Subsequent Moviefilm”);

Cel mai bun lungmetraj internațional

“Another Round” (Denmarca), “Better Days” (Hong Kong), “Colectiv” (România), “The Man Who Sold His Skin” (Tunisia), ‘Qu Vadis, Aida?’ (Bosnia și Herzegovina);

Cel mai bun lungmetraj de animație

“Onward”, “Over the Moon”, “A Shaun the Sheep Movie: Farmageddon”, “Soul”, “Wolfwalkers”;

Cea mai bună scenografie

“The Father”, “Ma Rainey’s Black Bottom”, “Mank”, “News of the World”, “Tenet”;

Cel mai bun scenariu adaptat

“Borat Subsequent MovieFilm”, “The Father”, “Nomadland”, “One Night in Miami”, “The White Tiger”;

Cel mai bun scenariu original

“Judas and the Black Messiah”, “Minari”, “Promising Young Woman”, “Sound of Metal”, “TheTrial of the Chicago 7”;

Cea mai bună imagine

Sean Bobbitt (“Judas and the Black Messiah”), Erik Messerschmidt (“Mank”), Dariusz Wolski (“News of the World”), Joshua James Richards (“Nomadland”), Phedon Papamichael (“The Trial of the Chicago 7”);

Cel mai bun montaj

“The Father”, “Nomadland”, “Promising Young Woman”, “Sound of Metal”, “The Trial of the Chicago 7”;

Cea mai bună coloană sonoră

“Da 5 Bloods”, “Mank”, “Minari”, “News of the World”, “Soul”;

Cel mai bun cântec

“Fight For You” (“Judas and the Black Messiah”), “Hear My Voice” (“The Trial of the Chicago 7”), “Husavik” (“Eurovision Song Contest: The Story of Fire Saga”), “lo Sě (Seen)” (“The Life Ahead/ La Vita Davanti a Se”), “Speak Now” (“One Night in Miami…”);

Cel mai bun sunet

“Greyhound”, “Mank”, “News of the World”, “Soul”, “Sound of Metal”;

Cele mai bune efecte vizuale

“Love and Monsters”, “The Midnight Sky”, “Mulan”, “The One and Only Ivan”, “Tenet”;

Cel mai bun machiaj/cea mai bună coafură

“Emma”, “Hillbilly Elegy”, “Ma Rainey’s Black Bottom”, “Mank”, “Pinocchio”;

Cele mai bune costume

“Emma”, “Ma Rainey’s Blackbottom”, “Mank”, “Mulan”, “Pinocchio”;

Cel mai bun scurtmetraj animat

“Burrow”, “Genius Loci”, “If Anything Happens I Love You”, “Opera”, “Yes-People”;

Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune

“Feeling Through”, “The Letter Room”, “The Present”, “Two Distant Strangers”, “White Eye”;

Cel mai bun lungmetraj documentar

“Colectiv”, “Crip Camp”, “The Mole Agent”, “My Octopus Teacher”, “Time”;

Cel mai bun scurtmetraj documentar

“Colette”, “A Concerto Is a Conversation”, “Do Not Split”, “Hunger Ward”, “A Love Song For Latasha”.

#nominalizari #premii #Oscar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.