VIDEO Petrolier rusesc lovit de drone ucrainene în zona care leagă Crimeea de Rusia

Un petrolier rusesc a fost lovit de drone ucrainene în strâmtoarea Kerci, a anunţat presa rusă, citată de The Guardian.

Petrolierul a fost avariat în urma atacului, iar două remorchere se aflau la faţa locului pentru a-i acorda asistenţă, a anunţat agenţia de ştiri de stat Tass, citând Centrul de salvare maritimă. Atacul semnalat a întrerupt pentru scurt timp traficul pe podul Kerci, punct strategic care leagă Crimeea ocupată de Rusia de Rusia continentală.

The Ukrainian Defense Ministry already released the video of the USV showing the assault against Russian oil tanker “Sig”.

There is literally nothing what Russia can do in order to prevent those military targets from being hit. There are currently dozens of oil tankers in the… pic.twitter.com/VEu2dtdupv

— (((Tendar))) (@Tendar) August 5, 2023

Explozii au fost auzite în apropierea podului sâmbătă devreme, au declarat oficiali ruşi, adăugând că exploziile au fost legate de atacul asupra petrolierului. Nu s-a scurs combustibil de pe navă, care avea 11 persoane la bord, a precizat Tass.

Ucraina, care rareori comentează atacurile asupra unor obiective ruseşti, nu a făcut nicio declaraţie oficială cu privire la acest incident.

The Moscow Times a identificat nava ca fiind petrolierul chimic SIG, care se află sub incidenţa sancţiunilor americane pentru că a furnizat combustibil pentru avioane forţelor ruseşti din Siria care îl susţin pe preşedintele Bashar al-Assad.

Vladimir Rogov, un oficial instalat de Rusia în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, a declarat că mai mulţi membri ai echipajului navei au fost răniţi de cioburi de sticlă în timpul atacului.

Traficul pe podul Kerci a fost întrerupt timp de aproximativ trei ore şi a fost reluat sâmbătă dimineaţa devreme, potrivit canalului Telegram al centrului de informare pentru autostrăzi.

Podul, finalizat de Rusia în 2018, la patru ani după ce Moscova a anexat peninsula de la Ucraina, a fost supus la două atacuri majore în timpul invaziei ruseşti în Ucraina, care durează de 17 luni, cel mai recent având loc luna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #drona #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.