VIDEO Se caută soluții pentru transportatori: Șefa MAI declară că am avea putea poduri flotante peste Prut

În căutarea soluțiilor pentru problema șoferilor de camioane care așteaptă până la cinci zile în vamă, autoritățile sunt gata să amplaseze poduri flotante peste Prut. Declarația aparține șefei MAI, Ana Revenco.

Oficiala a precizat că la Guvern s-a format deja un grup de lucru care intervine pentru a rezolva chestiunea. Totodată, conform ei, de miercuri la Leușeni va începe vămuirea comună, în echipe mixte moldo-române.

„În aceste zile, pe lângă acțiuni cu efect imediat, grupul tehnic a lucrat asupra unul plan de contingență pentru deblocarea frontierelor. Acest plan va sta la baza grupului de lucru care a fost creat astăzi ărin ordonanța prim-minustrului și suntem în căutarea soluțiilor durabile printre care sunt examinate oportunităîțile de creare a unor poduri flotante. Cu informații suplimentare vor reveni pe parcurs”, a conchis Revenco.

Problema camioanele care stau în rând la vamă nu este una nouă, iar șoferii petreceau câte 48 de ore în rând și anterior, însă timpul de așteptare a ajuns chiar și la cinci zile după ce a început războiul în Ucraina. Drept urmare, transportatorii au cerut autorităților din Moldova și România implementarea soluțiilor comune.

Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă, iar Guvernul de la Chișinău a anunțat implementarea vămuirii comune și a precizat că va acorda asistență psihologică și medicală, dar și vă va instala spații speciale unde conducătorii vehiculelor își pot satisface necesitățile alimentare, de igienă și de odihnă.

#Revenco #fluidizare #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.