VIDEO//Singura femeie din Republica Moldova care conduce lumea pe deasupra norilor

22 Ian. 2022, 16:44
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
22 Ian. 2022, 16:44 // Oameni şi Idei //  bani.md

Ecaterina Daranuța are 26 de ani și este singura femeie pilot din Republica Moldova. Ea spune că această meserie nu e destinată doar bărbaților și speră ca experiența ei să le inspire și pe alte tinere să aleagă o meserie pe plac.

M-am născut în orășelul militar Mărculești. Tatăl meu era pilot de vânătoare și cred că dragostea față aviație mi se trage din copilărie. Cred că nu aveam încă șase ani, când pentru prima dată tata mi-a arătat ce înseamnă un profil de aripi și cum se formează fortanța în jurul aripii. Și am crescut cu asta,” a povestit Ecaterina Daranuța pentru JurnalTV.

Ecaterina Daranuța are sute de ore de zbor acumulate. Drumul ei până aici nu a fost unul lin și clar. După ce a absolvit facultatea de limbi străine, a anunțat că vrea să devină pilot. Toată familia a susținut-o mult pentru a-și împlini visul.

După ce am terminat școala eram un pic indecisă și am făcut o facultate, atunci am terminat o licență în limbi străine. Am hotărât totuși că vreau să devin pilot și am mers la o școală de aviație din Cehia. Am început cu licență de pilot privat, după care a urmat examene pentru piloți de linie. Și la urmă mi-am luat licența de pilot comercial cu care pot să lucrez acum,” a mai adăugat aceasta.

Primul zbor îndelungat a fost plin de emoții și satisfacție… Ecaterina Daranuța zice că s-a simțit la locul ei.

„Prima mea cursă a fost în Moscova de aici din Chișinău. A fost foarte emoționant, îmi amintesc după ce am pus putere maximă la motor, am decolat și chiar mă uitat în jur și nu îmi venea să cred că în sfârșit că stau aici în dreapta comandantului și în sfârșit mă simțeam la locul meu, acolo unde trebuia să fiu”, spune Ecaterina.

Senzația pe care o are în timpul pilotării nu poate fi comparată cu nimic, mărturisește Ecaterina Daranuța: „Mă simt la locul meu, simt că acolo este exact locul în care trebuie să fiu. Și în momentele în care zbor îmi dau seama că am făcut câteva decizii corecte în viață, care mi-au adus pană aici. Și nu cred că aș schimba niciodată profesia mea pe altceva.”

Pentru a ajunge pilot, trebuie să fii o persoană sârguincioasă, dornică să înveți tot ce este nou.

Până la urmă vârsta, genul, nu contează. Până la urmă contează profesionalismul, contează ca tu să faci meseria bine. Pană la urmă nu contează că ești femeie în cabina unui avion sau ai altă funcție. Contează să fii deschis să înveți lucruri noi și să te gândești la siguranța pasagerilor sau a celor care stau în spatele tău.”

Sprijinul familiei şi al colegilor este foarte important, mai ales că încă există anumite stereotipuri: „Toți au fost foarte încurajatori mi-au oferit foarte mult sprijin și chiar am fost plăcut surprinsă de faptul că la noi în Moldova, societatea noastră este pregătită. Și a acceptat foarte ușor și foarte frumos faptul că femeile pot avea orice profesie. Părinții mei sunt foarte mândri de mine și fratele meu care la fel este pilot și, bineînțeles, nu ratează nicio ocazie să le spună celorlalți că au niște copii foarte bravo.”

Ecaterina Daranuța crede că multe fete încă nu știu că pot activa în acest domeniu. Ea vrea să le arate că pot face această meserie superbă și pot visa la ea: „Aș vrea să spun tuturor că este foarte important să vrei să faci ceva și să îți urmezi visul pentru că pană la urmă, viața pe care o trăiești este definită de ceea ce ți-ai dorit și ceea ce ai obținut. Fiecare din noi are un vis și cred că este important să îndrăznim să ne urmăm visurile. Cu atât mai mult pentru toate femeile de la noi din RM chiar m-aș bucura să le văd mai puternice, mai încrezute în sine, pentru că noi putem.”

La finalul fiecărui zbor, momentul ei preferat este când comandantul mulțumește echipajului pentru muncă și professionalism.

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!