VIDEO „Tinerii pot și trebuie să decidă. De alegerea noastră depinde viitorul nostru. Eu aleg să merg la vot!”

Tinerii din Moldova sunt convinşi că trebuie să meargă la vot, pentru că astfel, participă la procesul decizional din ţara noastră. Urmăriţi mesajul acestora:

„Noi tinerii ne alegem viitorul şi nu putem sta deoparte”, spune Bogdan.

„Să fii tânăr, înseamnă să te implici în luarea deciziilor”, afirmă Vlada.

„Tinerii pot și trebuie să decidă. De alegerea noastră depinde viitorul nostru. Eu aleg sa merg la vot. Hai şi tu!”, îi provoacă Nicu pe semenii săi.

„Sunt medic, absolvent a Universităţii din Moldova. Îmi doresc să muncesc şi trăiesc, aici, acasă. Îmi doresc o societate sănătoasă și o țară care-și apreciază și susține tinerii specialiști. Eu voi merge să votez pentru că vreau să-mi aleg viitorul”, susţine Cristina, tânără doctoriţă.

Turul doi pentru alegerile prezidenţiale din Moldova se va desfăşura duminică, 3 noiembrie, când moldovenii din ţară şi diaspora îşi vor alege preşedintele pentru un mandat de patru ani. Duelul se dă între actualul preşedinte Maia Sandu şi reprezentantul socialiştilor, Alexandr Stoianoglo.

Precizăm că în primul tur de scrutin, care a avut loc în data de 20 octombrie, la urne s-au prezentat aproape 400 000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Pe 3 noiembrie, mergi la vot!

#tinerii voteaza #3 noiembrie #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.