(VIDEO) Traian în inspecție la Colonița. Află pe ce a cheltuit municipalitatea peste 14 milioane de lei

12 Nov. 2022, 09:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Nov. 2022, 09:13 // Actual //  MD Bani

Ora de LIVE cu Traian continuă să călătorească prin suburbiile Capitalei. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Colonița, unde a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu Angela Zaporojan, primarul satului.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 14,53 milioane de lei pentru dezvoltarea satului Colonița.

„Cea mai mare realizare pe parcursul celor trei mandate este reîntoarcerea grădiniței înapoi în patrimoniul satului, reparația capitală și darea în exploatare a instituției. Astăzi, circa 140 de copii frecventează grădinița „Academia Picilor”. Proiectul a fost finanțat de Fondul Investiții Sociale Moldova, Guvernul României și Consiliul Municipal Chișinău, căruia îi mulțumesc foarte mult. Fiind suburbie, depindem foarte mult de alocațiile care vin de la Primăria Municipală”, a declarat primarul satului.

Satul Colonița este situat la 7 km de Chișinău, la poalele unui deal care poartă același nume. Coloniţa s-a constituit istoric din satul cu aceeaşi denumire, precum şi din localităţile Grecea de Jos şi Ciocana Veche.  O legendă, care circulă printre săteni până în zilele noastre, spune că încă pe timpul domniei Movileştilor, primii locuitori de aici se ocupau cu păstoritul. Existenţa localităţii, pe vremuri – moşie răzăşească, a fost pentru prima dată menționată într-un document datat cu 1605.

„Venind la funcția de primar, eram un pic naivă – credeam că în câteva zile voi schimba totul la 360 de grade. Realizările vorbesc de la sine și oamenii au simțit că, deși există sărăcie, este loc și pentru schimbări. Îmi doresc foarte mult să ajungem la etapa când, pe lângă faptul că vor avea apă și canalizare, oamenii vor dori să rămână aici – să aibă locuri de distracție, de odihnă și să le spună tuturor că la Colonița este bine și sunt de toate”, conchide Angela Zaporojan.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.