(VIDEO) USAID oferă suplimentar 42 de milioane de dolari pentru consolidarea sistemului energetic din Republica Moldova

Circa 60 de milioane de dolari vor fi investite de USAID, pe parcursul următorilor patru ani, prin intermediul Proiectului „Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (Moldova Energy Security Activity – MESA) pentru a sprijini consolidarea sistemului energetic din Republica Moldova și reorientarea acestuia spre un sistem independent, durabil și curat.

Investițiile suplimentare în valoare de 42 de milioane de dolari, alocate de USAID, combinate cu alte 17 milioane anunțate în martie 2022, au scopul de a sprijini sectorul energetic în fața provocărilor din această iarnă, precum și de a debloca potențialul energetic al țării prin achiziționarea de soluții tehnologice și de echipamente – drone de inspectare a liniilor de transmisie, generatoare electrice pentru spitale și organizații prestatoare de servicii publice, sisteme de stocare a energiei.

„Această finanțare suplimentară, prin proiectul USAID „Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (MESA), va sprijini sectorul energetic să abordeze provocările actuale și să faciliteze dezvoltarea unui viitor energetic curat și sigur. (…) Moldova se confruntă cu provocări energetice serioase din cauza a 31 de ani de dependență de gazul din Rusia. Pentru a contracara această provocare, Statele Unite și Guvernul Republicii Moldova lucrează în parteneriat pentru o viziune comună: să rezolve criza energetică imediată cu care se confruntă moldovenii astăzi, să creeze o securitate energetică durabilă, bazată pe surse diversificate și să asigure tranziția către un viitor cu energie curată”, a declarat Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon.

Prezent la evenimentul dedicat extinderii asistenței, Andrei Spînu a subliniat repetat eforturile realizate de țara noastră în domeniu energetic.

„Sistemul energetic, cu siguranță, nu mai este cum a fost. Sunt absolut sigur că Moldova nu va mai repeta greșelile care au fost făcute în ultimii 30 de ani, de a nu investi suficient și a nu reforma sistemul suficient. Sunt tare optimist că încă într-un an de zile și noi o să fim printre lideri, cel puțin în comunitatea energetică care a implementat standarde europene și internaționale, pe piețele energetice. Proiectele de infrastructură se mișcă cu o viteză mai bună și avem un plan strategic în acest sens. Țara noastră, copiii mei, niciodată nu o să mai fie dependenți de o singură sursă”, a declarat viceprim-ministrul Andrei Spînu.

La fel, prin intermediul Proiectului „Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (Moldova Energy Security Activity – MESA), organizațiile cheie din sectorul energetic, inclusiv Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Moldelectrica, ANRE, Energocom, etc., vor beneficia de asistență tehnică continuă și robustă, pentru armonizarea cadrului legal și de reglementare la standardele europene, dar și pentru avansarea integrării la sistemul energetic european.

„Aceste 42 de milioane de dolari suplimentare au consolidat în continuare parteneriatul și acest lucru este în special valabil pentru sectorul energetic, toate parteneriate fiind absolut critice pentru a asigura o viziune comună a unui sector energetic curat, sigur, pentru a oferi energie pe care cetățenii Republicii Moldova să și-o poată permite”, a declarat șeful misiunii USAID în Republica Moldova, Scott Hocklander.

#MESA #sectorul energetic #asistenta #USAID #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.