VIDEO Viaţa luxoasă pe care Putin o duce împreună cu fosta gimnastă Kabaeva

01 Mart. 2023, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2023, 12:13 // Actual //  bani.md

Site-ul web independent Proekt dezvăluie că fostal campioană foloseşte fonduri de la o companie offshore cipriotă, în timp ce relaţia cu preşedintele rus datează de la începutul anilor 2000.

Vladimir Putin ar locui cu fosta campioană la gimnastică Alina Kabaeva, probabil mama celor mai mici copii ai săi, în reşedinţa luxoasă Valdai, o regiune cunoscută pentru dealurile şi lacurile sale, situată la jumătatea distanţei dintre Sankt Petersburg şi Moscova şi la Soci, unde Kabaeva, numită „Regina neîncoronată a Rusiei”, deţine un penthouse vast de 2600 de metri pătraţi, cu piscină, cinema şi rampă de aterizare pentru elicopter, descris drept cel mai mare apartament din ţară.

Acest lucru a fost dezvăluit de Proekt, un site rus independent specializat în jurnalism de investigaţie interzis de Moscova în 2021, subliniind că Kabaeva foloseşte fondurile unei companii offshore cipriote, Ermira consultants, care controlează compania Real Invest, proprietara mărcii de vodcă Putinka.

Se presupune că Alina Kabaeva ar fi avut o relaţie cu preşedintele de la începutul anilor 2000, când era încă căsătorit cu Liudmila Ocheretnaia (divorţul a avut loc în 2013). Cu toate acestea, cei doi nu apar niciodată împreună în public. Sursele Proekt confirmă teoria. Asistenţii şi membrii familiei femeii locuiesc în marea reşedinţă Valdai, iar o soră deţine un apartament în apropiere. În zona Valdai a fost construită o reşedinţă separată pe baza celor care, în Rusia ţarilor, era rezervată elitei aristocratice feminine, unde stau gimnasta şi copiii. Kabaeva ar fi avut doi copii, născuţi în 2015 şi 2019, al căror sex nu este cunoscut.

Potrivit Proekt, Kabaeva deţine în prezent proprietăţi imobiliare în valoare de 120 de milioane de dolari. Alte trei apartamente din statiunea de la Marea Neagră sunt înregistrate pe numele bunicii fostei gimnastei. Uriaşul penthouse se află în complexul rezidenţial Royal Park, un apartament scos la vânzare în 2009 pentru 450 de milioane de ruble (echivalentul a 15 milioane de dolari) şi care a fost achiziţionat apoi doi ani mai târziu cu doar 90 de milioane (3,2 milioane de dolari la timp), sau o cincime din valoarea raportată iniţial.

Potrivit jurnaliştilor Proekt, operaţiunea a fost condusă de Oleg Rudnov, un bărbat foarte apropiat de Putin. Până în 2015, compania a fost deţinută de un avocat din Sankt Petersburg, Vladislav Kopilov. În realitate, din conturile Ermira s-au plătit cumpărături pentru Putin şi pentru rudele lui.

Vila de lângă lacul Valdai se spune că este una dintre proprietăţile preferate ale liderului rus. Ministerul rus al Apărării a instalat recent un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S1, pentru a-l proteja.

Existenţa proprietăţii de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliaţii lui Alexei Navalny, liderul opoziţiei întemniţat, care a spus că fondurile statului au fost folosite pentru a o cumpăra.

Fosta gimnastă a fost deputată în cadrul partidului Rusia Unită între 2007 şi 2014. După ce a părăsit Parlamentul, a fost numită şefă a Companiei Naţionale de Media, cu un salariu anual de 7,7 milioane de lire sterline, în ciuda faptului că nu avea experienţă în domeniu media. Kabaeva este un susţinător al invadării Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!