VIDEO Viaţa luxoasă pe care Putin o duce împreună cu fosta gimnastă Kabaeva

Site-ul web independent Proekt dezvăluie că fostal campioană foloseşte fonduri de la o companie offshore cipriotă, în timp ce relaţia cu preşedintele rus datează de la începutul anilor 2000.

Vladimir Putin ar locui cu fosta campioană la gimnastică Alina Kabaeva, probabil mama celor mai mici copii ai săi, în reşedinţa luxoasă Valdai, o regiune cunoscută pentru dealurile şi lacurile sale, situată la jumătatea distanţei dintre Sankt Petersburg şi Moscova şi la Soci, unde Kabaeva, numită „Regina neîncoronată a Rusiei”, deţine un penthouse vast de 2600 de metri pătraţi, cu piscină, cinema şi rampă de aterizare pentru elicopter, descris drept cel mai mare apartament din ţară.

Acest lucru a fost dezvăluit de Proekt, un site rus independent specializat în jurnalism de investigaţie interzis de Moscova în 2021, subliniind că Kabaeva foloseşte fondurile unei companii offshore cipriote, Ermira consultants, care controlează compania Real Invest, proprietara mărcii de vodcă Putinka.

Se presupune că Alina Kabaeva ar fi avut o relaţie cu preşedintele de la începutul anilor 2000, când era încă căsătorit cu Liudmila Ocheretnaia (divorţul a avut loc în 2013). Cu toate acestea, cei doi nu apar niciodată împreună în public. Sursele Proekt confirmă teoria. Asistenţii şi membrii familiei femeii locuiesc în marea reşedinţă Valdai, iar o soră deţine un apartament în apropiere. În zona Valdai a fost construită o reşedinţă separată pe baza celor care, în Rusia ţarilor, era rezervată elitei aristocratice feminine, unde stau gimnasta şi copiii. Kabaeva ar fi avut doi copii, născuţi în 2015 şi 2019, al căror sex nu este cunoscut.

Potrivit Proekt, Kabaeva deţine în prezent proprietăţi imobiliare în valoare de 120 de milioane de dolari. Alte trei apartamente din statiunea de la Marea Neagră sunt înregistrate pe numele bunicii fostei gimnastei. Uriaşul penthouse se află în complexul rezidenţial Royal Park, un apartament scos la vânzare în 2009 pentru 450 de milioane de ruble (echivalentul a 15 milioane de dolari) şi care a fost achiziţionat apoi doi ani mai târziu cu doar 90 de milioane (3,2 milioane de dolari la timp), sau o cincime din valoarea raportată iniţial.

Potrivit jurnaliştilor Proekt, operaţiunea a fost condusă de Oleg Rudnov, un bărbat foarte apropiat de Putin. Până în 2015, compania a fost deţinută de un avocat din Sankt Petersburg, Vladislav Kopilov. În realitate, din conturile Ermira s-au plătit cumpărături pentru Putin şi pentru rudele lui.

Vila de lângă lacul Valdai se spune că este una dintre proprietăţile preferate ale liderului rus. Ministerul rus al Apărării a instalat recent un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S1, pentru a-l proteja.

Existenţa proprietăţii de lux a fost dezvăluită în 2021 de aliaţii lui Alexei Navalny, liderul opoziţiei întemniţat, care a spus că fondurile statului au fost folosite pentru a o cumpăra.

Fosta gimnastă a fost deputată în cadrul partidului Rusia Unită între 2007 şi 2014. După ce a părăsit Parlamentul, a fost numită şefă a Companiei Naţionale de Media, cu un salariu anual de 7,7 milioane de lire sterline, în ciuda faptului că nu avea experienţă în domeniu media. Kabaeva este un susţinător al invadării Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kabaeva #lux #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.