Vin revizorii de peste Atlantic să vadă dacă nu se fură banii și dacă sunt implementate reformele

În perioada 20-29 iulie, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va purta discuții la Chișinău cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF).

Misiunea va discuta evoluțiile economice recente și perspectivele, progresul atins în implementarea programului și riscurile cu care se confruntă economia.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#misiune #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Națională a Drumurilor (AND) vine cu explicații oficiale după ce, odată cu sezonul rece, pe mai multe sectoare de drum național au reapărut clasicele „cratere” rutiere, cunoscute popular drept gropi.

Potrivit instituției, degradările carosabilului, gropi, fisuri și tasări locale, sunt rezultatul unui fenomen cât se poate de… meteorologic. AND susține că ciclurile repetate de îngheț–dezgheț, combinate cu ploi abundente și variații de temperatură, au pus asfaltul la grea încercare.

Explicația tehnică este următoarea: apa pătrunde în crăpături, îngheață, își mărește volumul și împinge asfaltul din interior. La dezgheț, structura slăbită cedează, iar sub greutatea traficului, mai ales cel greu, apar gropile. Pe scurt, iarna nu iartă… mai ales asfaltul îmbătrânit.

Instituția mai arată că fenomenul este favorizat de uzura îmbrăcămintei asfaltice și de infiltrarea apei în structura rutieră, în special pe sectoarele mai vechi.

Între timp, AND dă asigurări că situația este sub control și enumeră măsurile aflate în desfășurare: monitorizarea permanentă a rețelei rutiere, intervenții operative cu asfalt rece, prioritizarea zonelor cu risc și planificarea unor reparații mai ample „imediat ce vremea va permite”.

Până atunci însă, șoferii sunt invitați, neoficial, să circule cu atenție sporită și, eventual, cu suspensia pregătită pentru sezonul gropilor.