Vin revizorii de peste Atlantic să vadă dacă nu se fură banii și dacă sunt implementate reformele

În perioada 20-29 iulie, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va purta discuții la Chișinău cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF).

Misiunea va discuta evoluțiile economice recente și perspectivele, progresul atins în implementarea programului și riscurile cu care se confruntă economia.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#misiune #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie examinată în ședința Guvernul din 4 februarie, printr-un proiect de hotărâre care prevede separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare.

În urma reformei va fi creată Societatea pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. Statul, prin Agenția Proprietății Publice, va fi acționar unic al noii societăți.

Noua companie va deveni succesor de drepturi și obligații pentru activitățile de transport preluate, în baza unui bilanț de repartiție. Potrivit datelor din nota informativă, societatea ar urma să preia active în valoare de circa 1,526 miliarde de lei, un capital propriu de aproximativ 869,4 milioane de lei, dar și datorii importante, inclusiv 343,3 milioane de lei datorii pe termen lung și 60,5 milioane de lei datorii curente. Din acestea fac parte și obligații față de angajați, estimate la 36 milioane de lei, precum și datorii către bugetul asigurărilor sociale de 23,1 milioane de lei.

În capitalul social al noii societăți vor fi incluse bunuri imobile și echipamente utilizate pentru transportul de pasageri și marfă, inclusiv depouri și alte construcții din Chișinău, Bălți și Basarabeasca. Întreprinderea de stat CFM nu va fi lichidată, dar își va schimba rolul, urmând să gestioneze infrastructura feroviară – liniile, stațiile și instalațiile tehnice – în baza unui contract multianual care urmează să fie elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli s-a accentuat. În 2024, veniturile din vânzări au fost de 635,1 milioane de lei, în timp ce costurile au ajuns la 897,9 milioane de lei, ceea ce a generat o pierdere brută de 262,7 milioane de lei și o marjă brută negativă de 41%. Documentul arată că veniturile au avut fluctuații mari în ultimii ani: de la 599 milioane de lei în 2020, la un vârf de 1,28 miliarde de lei în 2022, după care au scăzut din nou semnificativ.

Indicatorii de rentabilitate confirmă declinul: rentabilitatea capitalului propriu a ajuns la −10% în 2024, iar rentabilitatea activelor s-a menținut negativă în toți anii analizați, între −3% și −7%, ceea ce arată o capacitate redusă a activelor de a genera profit.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, CFM avea peste 3 700 de angajați, iar restanțele salariale acumulaseră zeci de milioane de lei. O parte dintre salariații implicați direct în activitatea de transport urmează să fie transferați la noua societate, cu preluarea drepturilor și obligațiilor aferente contractelor de muncă, în timp ce eventualele reduceri de personal vor trebui să respecte legislația muncii.

Autorii proiectului susțin că separarea activităților ar trebui să permită o gestionare mai clară a costurilor, reducerea pierderilor și crearea premiselor pentru atragerea investițiilor și modernizarea sistemului feroviar din Republica Moldova.