Vine epoca creditelor ieftine! BNM ar urma să ieftinească leii

Reducerea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în decembrie 2022 și în februarie 2023, va duce la ieftinirea banilor. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele ipotecare, cele destinate mediului de afaceri și persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri vor înregistra o creștere. Creditele de consum nu vor crește atât de rapid cum s-a întâmplat în 2021, constată economistul Veceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”.

Potrivit expertului, volumul creditelor din sectorul bancar, în ianuarie curent, a scăzut cu 1,1 miliarde de lei, față de decembrie 2022. În 2022, portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu doar 5,3 miliarde de lei. De două ori mai lent decât în 2021, când portofoliul de credite a crescut cu 10,7 miliarde de lei. Veaceslav Ioniță mai afirmă că portofoliul de credite în sistemul bancar a scăzut constant din 2014 și până în 2018. Ulterior, a crescut lent, ajungând la circa 5 miliarde de lei, creșterea anuală.

„Scumpirea creditelor a dus la reducerea lor, iar scumpirea depozitelor a dus la ceea că oamenii mai activi au început dă depună bani în bănci. În ultimele două luni avem două reduceri ale ratei de bază la credite – până la 17%. Cred că în viitorul apropiat BNM va continua procesul de reducere a ratei de bază, va relaxa politica monetară, lucru care va duce la ieftinirea banilor”, susține economistul.

Potrivit lui, la noi depozitele bancare au crescut destul de puternic. Au ajuns să fie chiar mai scumpe decât rata medie la credite. În prezent, asistăm la o reducere a ratei dobânzilor la depozite, la credite situația rămâne stabilă. Pentru mediul de afaceri se înregistrează o ușoară scădere. Mediul de afaceri va începe să se crediteze mai activ. Creditele de consum, ținând cont de faptul că mai sunt și alte politici ale BNM, cel mai probabil nu vor crește atât de rapid. Tot ce se poate întâmpla este că vor crește creditele pentru mediul de afaceri, cele ale persoanelor fizice pentru începerea unei afaceri și creditele ipotecare cred că vor începe a înregistra o creștere atunci când va mai scădea rata de bază”, a conchis economistul.

În ultima decizie de polutucă monetară BNM a redus rata de bază la 17%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politică monetară #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”. Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.