Vinificatorii moldoveni au explorat cramele din România și Bulgaria. Ce presupune proiectul transfrontalier WINET

În perioada 4-11 Iulie, mai mulți vinificatori autohtoni au explorat vinării din România și Bulgaria, în cadrul unui program de schimb de bune practici. Inițiativa a fost organizată de Proiectul transfrontalier WINET, finanțat de Uniunea Europeană, care are drept scop dezvoltarea comerțului și a relațiilor de colaborare în cadrul sectorului vinicol din cele 3 țări.

Astfel,producătorii de vin au vizitat mai întâi vinăriile din Bulgaria, din orașul Vidin și Stara Zagora. Printre companiile care și-au deschis ușile pentru specialiștii din Moldova se numără și Betterhalf Garage Wines, Alexandra Winery & Vineyards, Edoardo Miroglio wine. Vinificatorii noștri au avut posibilitatea să discute cu omologii lor noile tendințe din industrie, oportunități și probleme care au apărut în timpul pandemiei și soluțiile pe care le-au identificat. De asemenea, au făcut schimb de idei și practici care s-au dovedit a fi utile în ajustarea procesului de producere și comercializare la cerințele existente pe piața mondială.

În același timp, o altă delegație cu reprezentanți din sectorul vitivinicol, însoțiți de membri ai organizațiilor de susținere a afacerilor, a participat la un tur al cramelor din România. Vizitele au început în orașul Cernavodă, la crama Rasova. Acolo, vinificatorii au vorbit despre similitudini, dar și diferențe în metodele de creștere și prelucrare a strugurilor și de producere a vinurilor.

Experiența a continuat la Crama Trantu Murfatlar și Crama Hamangia. Gazdele și-au prezentat plantațiile de viță de vie, precum și tehnologiile utilizate la realizarea licorii lui Bachus. Programul a culminat cu o degustare în care, pe lîngă aromele similare celor pe care le găsim în vinurile autohtone, specialiștii din Moldova au apreciat caracterul specific oferit de terroirul acestei zone.

Participanții din Moldova au rămas de impresionați de modul în care colegii din cele două țări își organizează în vinăriile lor componenta turistică. Ei su descoperit încă o dată că vinificatorii din Bulgaria și România punaccent nu doar pe calitatea vinului, dar și pe modul în care sunt primiți vizitatorii la crame și experiența pe care o trăiesc. Pentru ei este important ca orice oaspete să plece cu un vin bun, dar și cu o stare de bine, determinată de faptul că a văzut locuri frumoase și a învățat lucruri interesante despre istoria și tradiția acelor locuri.

„A fost foarte interesant să discutăm cu proprietarii de la micile vinării din Bulgaria, care ne-au povestit despre modelul lor de business și despre cei 22 de mii de turiști care îi vizitează în fiecare an. Am venit cu unele idei și cu dorința de a investi în această parte a afacerii noastre și de a o dezvolta.” a declarat Dan Prisăcaru de la vinăria Familia Mea.

Vizitele pe care le-au avut vinificatorii moldoveni le oferă posibilitatea să privească afacerea dintr-o altă perspectivă, să preia unele practici de succes și să le adapteze la cerințele pieței interne. În urma acestora, toți paticipanții au rămas mulțumiți și au venit cu reacții pozitive.

„Orice schimb de experiență este benefic. Oportunitatea de a discuta cu colegii de breaslă din alte țări, de a afla ce metode utilizează te ajută să-ți analizezi propria afacere și îți oferă idei cum să devii mai bun” menționează Ilie Gogu de la Gogu Winery.

WINET este un proiect transfrontalier din Regiunea Mării Negre, care include trei țări: Moldova, România și Bulgaria. Misiunea proiectului este de a spori comerțul și cooperarea în sectorul vitivinicol.

#vinarii #crame #vinificatori #beciuri #schimb de practici #vizite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.