Vinificatorii moldoveni au explorat cramele din România și Bulgaria. Ce presupune proiectul transfrontalier WINET

16 Iul. 2021, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Iul. 2021, 16:57 // Actual //  MD Bani

În perioada 4-11 Iulie, mai mulți vinificatori autohtoni au explorat vinării din România și Bulgaria, în cadrul unui program de schimb de bune practici. Inițiativa a fost organizată de Proiectul transfrontalier WINET, finanțat de Uniunea Europeană, care are drept scop dezvoltarea comerțului și a relațiilor de colaborare în cadrul sectorului vinicol din cele 3 țări.

Astfel,producătorii de vin au vizitat mai întâi vinăriile din Bulgaria, din orașul Vidin și Stara Zagora. Printre companiile care și-au deschis ușile pentru specialiștii din Moldova se numără și Betterhalf Garage Wines, Alexandra Winery & Vineyards, Edoardo Miroglio wine. Vinificatorii noștri au avut posibilitatea să discute cu omologii lor noile tendințe din industrie, oportunități și probleme care au apărut în timpul pandemiei și soluțiile pe care le-au identificat. De asemenea, au făcut schimb de idei și practici care s-au dovedit a fi utile în ajustarea procesului de producere și comercializare la cerințele existente pe piața mondială.

În același timp, o altă delegație cu reprezentanți din sectorul vitivinicol, însoțiți de membri ai organizațiilor de susținere a afacerilor, a participat la un tur al cramelor din România. Vizitele au început în orașul Cernavodă, la crama Rasova. Acolo, vinificatorii au vorbit despre similitudini, dar și diferențe în metodele de creștere și prelucrare a strugurilor și de producere a vinurilor.

Experiența a continuat la Crama Trantu Murfatlar și Crama Hamangia. Gazdele și-au prezentat plantațiile de viță de vie, precum și tehnologiile utilizate la realizarea licorii lui Bachus. Programul a culminat cu o degustare în care, pe lîngă aromele similare celor pe care le găsim în vinurile autohtone, specialiștii din Moldova au apreciat caracterul specific oferit de terroirul acestei zone.

Participanții din Moldova au rămas de impresionați de modul în care colegii din cele două țări își organizează în vinăriile lor componenta turistică. Ei su descoperit încă o dată că vinificatorii din Bulgaria și România punaccent nu doar pe calitatea vinului, dar și pe modul în care sunt primiți vizitatorii la crame și experiența pe care o trăiesc. Pentru ei este important ca orice oaspete să plece cu un vin bun, dar și cu o stare de bine, determinată de faptul că a văzut locuri frumoase și a învățat lucruri interesante despre istoria și tradiția acelor locuri.

„A fost foarte interesant să discutăm cu proprietarii de la micile vinării din Bulgaria, care ne-au povestit despre modelul lor de business și despre cei 22 de mii de turiști care îi vizitează în fiecare an. Am venit cu unele idei și cu dorința de a investi în această parte a afacerii noastre și de a o dezvolta.” a declarat Dan Prisăcaru de la vinăria Familia Mea.

Vizitele pe care le-au avut vinificatorii moldoveni le oferă posibilitatea să privească afacerea dintr-o altă perspectivă, să preia unele practici de succes și să le adapteze la cerințele pieței interne. În urma acestora, toți paticipanții au rămas mulțumiți și au venit cu reacții pozitive.

„Orice schimb de experiență este benefic. Oportunitatea de a discuta cu colegii de breaslă din alte țări, de a afla ce metode utilizează te ajută să-ți analizezi propria afacere și îți oferă idei cum să devii mai bun” menționează Ilie Gogu de la Gogu Winery.

WINET este un proiect transfrontalier din Regiunea Mării Negre, care include trei țări: Moldova, România și Bulgaria. Misiunea proiectului este de a  spori comerțul și cooperarea în sectorul vitivinicol.

 

 

 

 

 

Realitatea Live

05 Dec. 2025, 11:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Dec. 2025, 11:39 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII