Visul lui Mark Zuckerberg s-a năruit. Ambițiile sale privind Meta au dispărut

În urmă cu aproximativ un an, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a vorbit încontinuu despre metavers, spunând că reprezintă viitorul companiei sale. În acest context a decis să redenumească compania.

Într-o notă care scotea la iveală planurile de a concedia 10.000 de angajați de la Meta, Zuckerberg a folosit cuvântul metavers doar de două ori, în peste 2.000 de cuvinte. În schimb, a menționat inteligența artificială de patru ori, poziționând dezvoltarea acestei tehnologii ca fiind „cea mai mare investiție a Meta”.

Este o schimbare majoră față de anul trecut, când construirea metaversului părea mai mult o obsesie pentru Zuckerberg, chiar dacă cei din interiorul companiei și cei apropiați de CEO au devenit îngrijorați în privința perspectivelor sale de afaceri și de lipsă a strategiei. Metaversul a fost catalogat ca o versiune captivantă a întregului internet.

Zuckerberg susține că inteligența artificială este integrată „în fiecare dintre produsele noastre”. „Avem infrastructura pentru a face acest lucru la o scară fără precedent și cred că experiențele pe care le permite vor fi uimitoare”, a spus el despre inteligența artificială. Meta s-a concentrat pe inteligența artificială în al patrulea trimestru.

Meta folosește deja inteligența artificială pentru a îmbunătăți direcționarea conținutului către utilizatori și, mai important, capacitatea de direcționare a afacerii sale care încă își revine după modificările de confidențialitate ale Apple de la începutul anului trecut. Zuckerberg a spus că metaversul „rămâne esențial pentru definirea viitorului conexiunii sociale”.

Cam asta a fost pentru metavers. Luna trecută, Zuckerberg și noul director financiar al Meta, Susan Li, au remarcat că Reality Labs – divizia care se ocupă de munca metaverse și proiectele supravegheate de directorul de tehnologie al companiei, Andrew Bosworth – va fi supusă unor eforturi similare cu cele a întregii companii. Este o ușurare pentru investitori și pentru analiștii de pe Wall Street, care anul trecut au devenit din ce în ce mai frustrați de tonul sfidător al lui Zuckerberg, cu privire la costul masiv al lucrării metavers.

Costuri imense pentru Meta

Reality Labs a pierdut aproape 14 miliarde de dolari anul trecut. Este programat să piardă 15 miliarde de dolari în acest an și este pe cale să coste compania 20 de miliarde de dolari pe an în viitor. Acțiunile Meta au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, acțiunile crescând cu peste 7% până la sfârșitul zilei.

Perspectivele de cheltuieli ale Meta pentru 2023 s-au redus cu 3 miliarde de dolari, până la un interval de 86 de miliarde de dolari până la 92 de miliarde de dolari, de la o estimare anterioară de 89 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari, a declarat Mark Mahaney, director general senior al Evercore, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vise #meta #zuckenberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.