Visul lui Mark Zuckerberg s-a năruit. Ambițiile sale privind Meta au dispărut

În urmă cu aproximativ un an, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a vorbit încontinuu despre metavers, spunând că reprezintă viitorul companiei sale. În acest context a decis să redenumească compania.

Într-o notă care scotea la iveală planurile de a concedia 10.000 de angajați de la Meta, Zuckerberg a folosit cuvântul metavers doar de două ori, în peste 2.000 de cuvinte. În schimb, a menționat inteligența artificială de patru ori, poziționând dezvoltarea acestei tehnologii ca fiind „cea mai mare investiție a Meta”.

Este o schimbare majoră față de anul trecut, când construirea metaversului părea mai mult o obsesie pentru Zuckerberg, chiar dacă cei din interiorul companiei și cei apropiați de CEO au devenit îngrijorați în privința perspectivelor sale de afaceri și de lipsă a strategiei. Metaversul a fost catalogat ca o versiune captivantă a întregului internet.

Zuckerberg susține că inteligența artificială este integrată „în fiecare dintre produsele noastre”. „Avem infrastructura pentru a face acest lucru la o scară fără precedent și cred că experiențele pe care le permite vor fi uimitoare”, a spus el despre inteligența artificială. Meta s-a concentrat pe inteligența artificială în al patrulea trimestru.

Meta folosește deja inteligența artificială pentru a îmbunătăți direcționarea conținutului către utilizatori și, mai important, capacitatea de direcționare a afacerii sale care încă își revine după modificările de confidențialitate ale Apple de la începutul anului trecut. Zuckerberg a spus că metaversul „rămâne esențial pentru definirea viitorului conexiunii sociale”.

Cam asta a fost pentru metavers. Luna trecută, Zuckerberg și noul director financiar al Meta, Susan Li, au remarcat că Reality Labs – divizia care se ocupă de munca metaverse și proiectele supravegheate de directorul de tehnologie al companiei, Andrew Bosworth – va fi supusă unor eforturi similare cu cele a întregii companii. Este o ușurare pentru investitori și pentru analiștii de pe Wall Street, care anul trecut au devenit din ce în ce mai frustrați de tonul sfidător al lui Zuckerberg, cu privire la costul masiv al lucrării metavers.

Costuri imense pentru Meta

Reality Labs a pierdut aproape 14 miliarde de dolari anul trecut. Este programat să piardă 15 miliarde de dolari în acest an și este pe cale să coste compania 20 de miliarde de dolari pe an în viitor. Acțiunile Meta au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, acțiunile crescând cu peste 7% până la sfârșitul zilei.

Perspectivele de cheltuieli ale Meta pentru 2023 s-au redus cu 3 miliarde de dolari, până la un interval de 86 de miliarde de dolari până la 92 de miliarde de dolari, de la o estimare anterioară de 89 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari, a declarat Mark Mahaney, director general senior al Evercore, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vise #meta #zuckenberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe